Cazul Navalnîi: Noviciok plasat în chiloţi şi convocări de diplomaţi la Moscova. Cum se dă de gol FSB şi reacţia Kremlinului INFOGRAFIE/ VIDEO
0
La o zi după apariţia unor detalii stânjenitoare pentru FSB în cazul otrăvirii lui Navalnîi, Moscova a decis să răspundă la nivel diplomatic. MAE rus i-a convocat pe ambasadorii Germaniei, Franţei şi Suediei pentru a-i informa în legătură cu impunerea unor contra-sancţiuni. Între timp, Kremlinul a oferit o reacţie „neoficială” prin purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov, care încearcă să-l ridiculizeze pe opozant.
Rusia a plasat noi oficiali europeni pe lista sa „neagră” ca răspuns la sancţiunile luate de UE în octombrie în cazul otrăvirii lui Aleksei Navalnîi, principalul opozant al Kremlinului.
Moscova face acest anunţ la o zi după difuzarea unei conversaţii telefonice în care un agent rus este prins în capcană şi recunoaşte tentativa de asasinat.
Astfel, diplomaţia rusă a anunţat că a „lărgit lista reprezentanţilor statelor membre UE cărora le este interzis să intre pe teritoriul Rusiei”. Însă Moscova nu a publicat aceste nume.
MAE de la Moscova denunţă drept „inacceptabile” sancţiunile europene impuse unui număr de şase oficiali ruşi, printre care şi directorul FSB Aleksandr Bortnikov, „sub pretextul pretinsei lor implicări la incidentul în care este implicat cetăţeanul Navalnîi”.
„Vom continua să răspundem în mod adecvat acţiunilor inamicale ale ţărilor occidentale”, avertizează ministerul într-un comunicat postat pe site-ul său.
Aceste contra-sancţiuni le-au fost anunţate marţi reprezentanţilor ambasadelor Franţei, Germaniei şi Suediei, convocaţi la sediul Ministerului rus de Externe.
Este vorba despre cele trei ţări care au anunţat că au identificat o substanţă de tip Noviciok în organismul opozantului. Aceste concluzii au dus la sancţionarea de către UE a oficialilor ruşi.
Agenţi FSB prinşi în capcană
Dându-se drept un ofiţer al unei alte agenţii, opozantul rus Aleksei Navalnîi a obţinut mărturii de la un membru al echipei FSB care s-a ocupat de otrăvirea sa.
Elementele incriminatoare la adresa Serviciului Federal rus de Securitate (FSB, fostul KGB) se acumulează în cazul otrăvirii lui Aleksei Navalnîi, principalul opozant al lui Vladimir Putin. Dar, pe lângă elementele incriminatoare, FSB se confruntă şi cu o serie de umilinţe, cea mai recentă fiind provocată chiar de Navalnîi.
În zorii zilei de 14 decembrie, un ofiţer cu grad înalt din FSB, pe nume Oleg Taiakin, s-a trezit la uşa apartamentului său cu o jurnalistă de la postul CNN. Bărbatul nici nu a deschis bine uşa că a fost întrebat dacă echipa sa este cea care l-a otrăvit pe Aleksei Navalnîi. A închis imediat. O deconspirare de neconceput pentru un agent FSB.
Clarissa Ward, reporteriţă CNN, în vizită la coordonatorul echipei repsonsabile de cazul Navalnîi
Puţin mai târziu în aceeaşi zi, Oleg Taiakin îşi vedea faţa atât la TV, cât şi într-o amplă investigaţie jurnalistică internaţională despre comandoul implicat în operaţiunea Navalnîi. Site-ul britanic The Bellingcat, specializat în spionaj, portalul rus The Insider, postul american CNN şi publicaţia germană „Der Spiegel” au dezvăluit identitatea a opt agenţi FSB care au fost pe urmele opozantului Kremlinului în ultimii trei ani, inclusiv în ultima sa deplasare în Rusia, la Tomsk, la sfârşitul lui august.
La o săptămână distanţă, dezvăluirile despre otrăvirea lui Navalnîi continuă, cu detalii din interior scăpate din greşeală. Unul dintre membrii comandoului, specialistul în arme chimice Konstantin Kudriavţev, a fost prins în capcană chiar de către Aleksei Navalnîi. Informat în legătură cu ancheta jurnalistică înainte de publicarea ei, opozantul i-a sunat pe toţi cei opt membri ai echipei FSB. Doar unul dintre ei a vorbit, crezând că la celălalt capăt al firului se afla un asistent al şefului Consiliului pentru Securitate Naţională, Nikolai Patruşev.
Urme de otravă pe chiloţii lui Navalnîi
Sceptic pentru faptul că este sunat de pe o linie nesecurizată, Kudriavţev se arată neîncrezător la începutul conversaţiei şi îşi alege cu grijă cuvintele. Totuşi, convins de interlocutor, adică de Navalnîi, că are nevoie neapărat de unele informaţii pentru întocmirea unui raport care trebuie prezentat în curând la cel mai înalt nivel, agentul oferă, până la urmă, detalii într-o discuţie de circa 45 de minute.
Kudriavţev nu a participat la operaţiunea de otrăvire, ci la distrugerea probelor, fiind, mai exact, responsabil de recuperarea hainelor opozantului din Spitalul din Omsk unde acesta a fost internat de urgenţă după ce i s-a făcut rău în avionul cu care se întorcea de la Tomsk la Moscova la 20 august.
El apreciază că „ţinta” a supravieţuit mulţumită pilotului avionului şi personalului medical de la serviul de urgenţă. „Dacă ar fi zburat încă un pic şi nu ar fi aterizat brusc, poate că totul s-ar fi desfăşurat altfel”, spune bărbatul. Întrebat ce articol din hainele recuperate de la Omsk a necesitat mai multă muncă pentru ştergerea urmelor de otravă, bărbatul s-a referit la lenjeria intimă. Ar putea fi vorba de prima informaţie solidă despre modul de administrare a Noviciokului în cazul Navalnîi. Deocamdată partea rusă refuză să-i înapoieze hainele opozantului, care din Omsk a fost evacuat la Berlin după două zile de la internare la insistenţele familiei sale.
Aleksei Navalnîi discutând cu agentul FSB Konstantin Kudriavţev
O formă solidă de Noviciok
Experţii consultaţi de CNN au explicat că se pare că agenţii ruşi au folosit împotriva lui Aleksei Navalnîi o formă solidă a agentului neurotoxic, şi nu lichidă precum în cazul dublului agent Serghei Skripal. Aceştia spun că dacă avionul nu ar fi aterizat de urgenţă la Omsk, Navalnîi nu ar fi avut şanse de supravieţuire.
Când Navalnîi l-a presat pe agent să recunoască dacă nu cumva a fost administrată o doză necorespunzătoare de otravă, acesta s-a apărat: „După cum am înţeles, am pus un pic mai multă”.
Opozantul nu prezintă nicio probă cu privire la identitatea interlocutorului său. Totuşi, el dă asigurări că „orice expertiză vocală poate demonstra că este vorba într-adevăr” de Kudriavţev.
Conform investigaţiei jurnalistice publicate acum o săptămână, Kudriavţev a zburat la Omsk pe 25 august, la cinci zile după tentativa de otrăvire.
Autorii investigaţiei scriu despre Konstantin Kudriavţev că este specialist în arme chimice şi biologice. El a lucrat o perioadă la Centrul de Cercetare al Ministerului rus al Apărării, în cadrul Departamentului privind Securitatea Biologică.
Întrebat despre rolul FSB în otrăvirea lui Navalnîi, preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut că opozantul era supravegheat de către agenţi aflaţi în subordinea sa, dar a negat faptul că s-a încercat eliminarea lui prin intermediul Noviciokului. „Dacă s-ar fi vrut (acest lucru, n. red.), afacerea ar fi fost dusă la capăt”, a declarat liderul de la Kremlin în conferinţa sa anuală cu presa.
De altfel, Moscova susţine că laboratoarele sale nu au detectat urme de Noviciok asupra lui Navalnîi, aşa cum arată analize efectuate în Germania, Franţa şi Suedia. Plecând de la această abordare a apărării, Moscova lansează o contraacuzaţie, şi anume că Navalnîi a fost otrăvit când nu era pe teritoriul Rusiei.
FSB: O „provocare planificată”
Pus într-o situaţie stânjenitoare de ultimele dezvăluiri şi devenit un subiect de glume pe reţelele de socializare, cum că ar fi „spălătoare de chiloţi”, FSB a reacţionat printr-un comunicat. Agenţia rusă susţine că înregistrarea este „un fals” şi o provocare organizată de servicii secrete străine.
„Înregistrarea video a (acestei) convorbiri telefonice este un fals”, îşi începe FSB comunicatul. Această „pretinsă anchetă” constituie „o provocare planificată”, care nu ar fi fost posibilă „fără susţinerea tehnică şi organizatorică a serviciilor speciale străine”, notează ea.
În timp ce Rusia refuză să deschidă o anchetă şi să facă lumină în cazul Navalnîi, aşa cum cer Germania, Franţa şi alte ţări, Kremlinul insistă că este nevinovat şi încearcă să-l ridiculizeze pe Navalnîi. După ce a încercat să acrediteze ideea că este un alcoolic, acum se referă la el cu apelativul „pacientul”. Mai mult, purtătorul de cuvânt al Kremlinului susţine că are informaţii că Navalnîi se compară cu Iisus. De fapt, Peskov s-a dedat marţi unei ample descrieri psihologice. „Putem, desigur, spune că pacientul are o manie accentuată a persecuţiei. Anumite manifestări de megalomanie pot fi, de asemenea, identificate, clar. Pentru că, după cum se spune, el chiar se compară cu Isus”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Putin cu menţiunea că această opinie este personală, nu a instituţiei pe care o reprezintă, precizare greu de crezut.
Se încarcă comentariile...
