Au intrat în vigoare noile sancţiuni impuse de SUA Rusiei. Cum răspunde Moscova

Preşedintele SUA, Donald Trump şi omologul său rus, Vladimir Putin

Ieri au intrat în vigoare sancţiunile anunţate pe data de 8 august de către SUA  împotriva Rusiei. Sancţiunile vor acoperi mărfuri controlate sensibile din punct de vedere al securităţii naţionale, potrivit Departamentului de Stat, citând legea americană din 1991 privind eliminarea folosirii armelor chimice şi biologice.

Americanii au inclus în lista neagră două companii — una rusească, Vela-Marine LTD din Sankt Petersburg, şi una slovacă, Lacno S.R.O.

De asemenea, sub incidenţa măsurilor punitive au ajuns Anton Nagybin, născut în anul 1985, şi Marina Ţareva, născut în 1973, care au relaţii cu compania "Dayvtekhnoservis", supusă şi ea sancţiunilor.

În afară de aceasta, Washingtonul a sancţionat, din cauza relaţiilor cu Coreea de Nord, şase nave maritime care navighează sub pavilion rus: Bella, Bogatyr, Neptun, Partizan, Patriot şi Sevastopol.

Vor exista, totuşi, unele excepţii în cazul zborurilor spaţiale şi al cooperării guvernamentale în domeniu, dar şi în ce priveşte siguranţa avioanelor de pasageri, situaţii care vor fi analizate de la caz la caz.  Un diplomat American a  spus că un al doilea rând de sancţiuni „mai draconice“ vor fi impuse după 90 de zile în cazul în care Rusia nu dă „asigurări fiabile“ că nu va mai folosi arme chimice şi nu va permite inspecţii la faţa locului ale Naţiunilor Unite sau ale altor grupuri de observatori internaţionali. „Dacă aceste criterii nu sunt îndeplinite - decizia ţine de Rusia - o a doua rundă de sancţiuni (...) va fi impusă“, a mai arătat oficialul. „Acestea sunt în general mai severe decât prima rundă“, a conchis acesta. 

Ministrul-adjunct de externe al Federaţiei Ruse, Serghei Riabkov, a declarat că Moscova va răspunde cu măsuri simetrice la extinderea listelor negre ale SUA în care sunt incluşi oficiali şi companii din Rusia, a declarat joi ministrul-adjunct de externe al Federaţiei Ruse, Serghei Riabkov, informează TASS şi RIA Novosti.

„La ora actuală, pe aceste liste se află în jur de 450 de operatori economici ruşi. De fapt, toate structurile importante ale complexului financiar, energetic, din industria apărării şi mulţi oameni de afaceri şi întreprinderi mari şi mici, precum şi o bună parte dintre oficialii noştri, din structurile de stat, la adresa cărora se aplică sancţiuni. Desigur, vom răspunde cu măsuri absolut simetrice“, a subliniat el.

Potrivit lui Riabkov, SUA continuă să introducă noi sancţiuni împotriva Rusiei indiferent de acţiunile Moscovei şi din acest motiv aceste sancţiuni nu vor schimba politica statului rus. „Am trecut de 56 de runde de sancţiuni. Urmează alta. Acest lucru nu influenţează politica noastră. Poziţia Rusiei în lume se consolidează. Scopurile politicii de sancţiuni a SUA ne sunt clare şi ele nu ne vor face să ne schimbăm poziţia“, a declarat ministrul-adjunct de externe al Federaţiei Ruse, citat de RIA Novosti.

Riabkov a declarat că în timpul întrevederii pe care secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, o va avea joi, la Geneva, cu John Bolton, consilierul pe probleme de securitate naţională al Statelor Unite, delegaţia rusă intenţionează să-i explice acestuia "caracterul nesustenabil al politicii de sancţiuni a SUA".

Cu toate acestea, Riabkov a declarat că Rusia nu va sista, ca răspuns la sancţiuni, şi exporturile de motoare de rachete şi de titaniu în SUA, pentru că acest lucru "ar constitui o lovitură la adresa propriilor operatori economici", potrivit Reuters şi TASS.

Impactul sancţiunilor, limitat 

 Potrivit cotidianului „Le Monde“ sancţiunile adoptate până acum nu au avut efecte imediate şi grave în Rusia. Dar unele semne există, economia rusă pare să stagneze. Dacă între anii 2000 şi 2008 ritmul de creştere economică a fost de 7 la sută în Rusia, acum el este de numai 1,8. Un specialist rus consideră că efectele sancţinilor sunt frecţie la un pcior de lemn pentru că semnele care vin de la Washington sunt „vagi şi contradictorii“, Donald Trump ba se arată foarte prietenos faţă de Vladimir Putin, ba devine ameninţător.

Banca Centrală a Rusiei cumpără aur

Banca centrală a Rusiei a achiziţionat 26,1 tone de aur în luna iulie 2018, cea mai mare cantitate comparativ cu oricare altă lună din acest an, pentru a face faţă sancţiunilor impuse de Statele Unite, transmite Bloomberg.

Rusia nu a mai cumpărat atât de mult aur într-o singură lună din noiembrie 2017. Astfel, Rusia a ajuns să deţină 2.170 de tone de aur, potrivit datelor Fondului Monetar Internaţional, agregate de Bloomberg. Cantitatea a fost evaluată la 77,4 miliarde de dolari, la sfârşitul lunii iulie, potrivit site-ului băncii centrale a Rusiei.

În aprilie şi mai, Rusia şi-a redus de 4-5 ori orice deţinere în dolari, preferând să cumpere mai mult aur, ceea ce a dus la speculaţii că ruşii renunţă la activele americane pentru a se proteja de riscul tot mai mare de a i se impune sancţiuni mai dure. Aurul reprezintă „o garanţie de 100% în faţa riscurilor juridice şi politice”, a declarat, la acea dată, prim-viceguvernatorul băncii centrale a Rusiei, Dmitri Tulin.

„Este o mişcare foarte inteligentă din partea lui Putin. Rusia se află într-un război financiar. Renunţă la dolarii americani în favoarea aurului. Acest lucru protejează Rusia de sancţiunile în dolari americani”, a declarat Jim Rickards, editorul newsletter-ului Strategic Intelligence.

 Presiunile asupra Rusiei sunt în creştere, în condiţiile în care SUA îşi intensifică sancţiunile, iar diplomatul britanic Jeremy Hunt a invitat Uniunea Europeană, marţi, să îi urmeze exemplul ca răspuns la otrăvirea unui fost spion rus pe teritoriul britanic anul trecut. „Aurul este cea mai lichidă investiţie dacă nu doreşti să fii expus la dolar”, a declarat John Meyer, partener al SP Angel din Londra.