Analiză Semnificațiile vizitei noului premier moldovean la București. „Este locul ideal pentru a-și calibra mesajele, prioritățile și tonul"

Vizita premierului moldovean la București a confirmat orientarea pro-europeană a Chișinăului. Liderii români au reafirmat sprijinul pentru integrarea în UE, energie și infrastructură, iar expertul Nicolae Tibrigan explică mizele politice, presiunile rusești și vulnerabilitățile Moldovei.

Alexandru Munteanu și Ilie Bolojan. Sursa: Guvernul Republicii Moldova / Facebook

Prima vizită externă a premierului Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a avut loc la București, unde a fost primit de președintele României, Nicușor Dan, de premierul Ilie Bolojan, de președintele Senatului, Mircea Abrudean, și de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. Vizita a venit chiar înainte de momentul în care Repu­blica Moldova preia președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, o etapă de vizibilitate crescândă la nivel european.

Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat că Bucureștiul rămâne „cel mai sincer și ferm susținător” al parcursului european al Moldovei. Acesta a punctat importanța continuării reformelor și a cooperării în energie, infrastructură, educație și cultură.

Premierul Ilie Bolojan a pus accentul pe proiectele concrete dintre cele două guverne. A enumerat podul Ungheni, interconectările energetice, reabilitările feroviare și conectarea viitoare a Chișinăului la autostrăzile românești. Acesta a subliniat că România este cel mai important partener comercial al Moldovei și a anunțat un dialog bilateral accelerat.

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a arătat că Republica Moldova a demonstrat reziliență într un context complicat, marcat de riscuri de război hibrid. Acesta a transmis sprijinul deplin pentru integrarea europeană a Chișinăului și pentru consolidarea instituțiilor democratice.

Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a declarat că România este „principalul avocat al aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană”. Grindeanu a cerut începerea rapidă a negocierilor pe capitole, intensificarea proiectelor comune finanțate din fonduri europene și o cooperare strânsă între forțele pro europene de la Chișinău. Acesta a arătat că războiul din Ucraina a subliniat fragilitatea regiunii și necesitatea consolidării capacităților administrative și de apărare ale Moldovei.

Clarificarea declarației controversate despre pensiile din România

Premierul Alexandru Munteanu a folosit vizita pentru a explica declarația controversată despre pensiile din România, când a spus ca la acest capitolul Bucureștiul este sub Republica Moldova, ceea ce îl bucura. Acesta a precizat că declarația fusese scoasă din context și a reafirmat că România rămâne un reper pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Clarificarea a fost necesară în condițiile în care mesajul fusese deja exploatat de opoziția de la Chișinău și de rețelele pro ruse.

Energia și infrastructura, priorități centrale ale cooperării

Premierul moldovean a subliniat sprijinul consistent al României în procesul de desprindere de dependența energetică față de Rusia. A discutat despre noi proiecte de interconectare cu România și Ucraina, despre participarea companiilor românești la dezvoltarea energiei verzi și despre intenția Chișinăului de a se implica în construcția unui viitor reactor la Cernavodă.

În planul infrastructurii, Munteanu a vorbit despre conectarea Moldovei la rețeaua feroviară și rutieră românească și despre primul pod rutier peste Prut construit în ultimele șase decenii, prezentat ca un proiect cu valoare strategică.

Analiza expertului Nicolae Tibrigan. Mize, riscuri și direcții

Expertul în spațiul ex sovietic și specialist în propaganda rusă Nicolae Tibrigan consideră că alegerea Bucureștiului ca primă destinație externă este „firească” pentru un premier nou la Chișinău. „Alexandru Munteanu a venit la București primul pentru că aici este firesc să își ancoreze mandatul. România este partenerul cel mai apropiat al Moldovei, iar pentru un premier nou, mesajul contează enorm. Rămânem pe direcția europeană, iar Bucureștiul este principalul nostru sprijin”, explică Tibrigan.

Acesta subliniază și semnalul transmis către opinia publică din Republica Moldova: „La Chișinău, gestul transmite continuitate și asumare, inclusiv faptul că relația Republica Moldova cu România este mult mai importantă decât relația cu Bruxelles”. În plan extern, spune expertul, vizita arată că „noul guvern nu schimbă cursul, nu testează ambiguități și nu intră în jocuri geopolitice inutile. Fapt lăudabil”.

Momentul vizitei este legat direct de preluarea președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. „Faptul că vizita are loc chiar înainte de preluarea președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei nu e deloc întâmplător. Moldova intră într-o perioadă în care va fi foarte vizibilă la nivel european, iar Bucureștiul este locul ideal pentru a își calibra mesajele, prioritățile și tonul”, afirmă Tibrigan. El descrie astfel rolul Bucureștiului: „Moldova intră în luminile rampei europene, iar Bucureștiul devine scenă de lansare. Se discută teme de stat de drept, drepturile omului, reziliență în fața războiului hibrid, iar România își asumă rolul de garant politic și de mentor european pentru Chișinău”.

Sprijinul României este, în viziunea lui Tibrigan, unul concret, cu impact direct asupra începutului de mandat al lui Munteanu. „Sprijinul României nu este doar retoric, vine peste proiecte concrete care deja schimbă lucrurile”, spune acesta. Pentru noul premier, acest sprijin se traduce în „stabilitate energetică, acces la investiții românești și un mesaj politic intern foarte important. Nu suntem singuri”. Expertul atrage atenția că „într o perioadă plină de presiuni, asta cântărește mult, mai ales pentru un premier aflat la început”.

Nicolae Tibrigan analizează și episodul declarației controversate despre pensiile din România. „Declarația controversată despre pensiile din România ar fi putut deveni o problemă serioasă dacă nu era corectată imediat. La Chișinău, opoziția și propaganda pro rusă au folosit deja episodul pentru a crea tensiuni între cele două țări pentru că aceștia nu știu altceva ce să mai facă”, explică el. Faptul că premierul „a ales să clarifice subiectul chiar la București arată că a înțeles miza: relația cu România nu este un detaliu, ci o linie roșie pe care nu ți o permiți să o fracturezi”. Tibrigan notează și mesajul implicit transmis de premier: „nu vreau conflict cu România, a fost o formulare neinspirată, nu o linie de politică”. În lipsa acestei corectări, „episodul risca să devină o vulnerabilitate structurală, repetată la nesfârșit în spațiul informațional”.

La capitolul proiecte de infrastructură și energie, expertul vede o schimbare clară de direcție la Chișinău. „Accentul pe poduri, linii electrice, rute feroviare și cooperarea pe Cernavodă arată o schimbare de paradigmă. Moldova nu mai vrea să fie un stat vulnerabil, ci unul conectat la infrastructura europeană”, spune Tibrigan. El sintetizează astfel miza acestor proiecte: „Fiecare proiect de genul acesta rupe câte puțin din dependențele istorice și creează noi certitudini. Pe scurt, securitatea nu se face doar prin discursuri, ci prin cabluri, șosele și investiții comune. Cu cât mai multe cabluri, conducte și poduri legate de Vest, cu atât mai greu e să întorci țara spre Est doar prin propagandă”.

În privința energiei, expertul avertizează că actuala poziție a Moldovei este un progres, dar nu o garanție absolută. „Independența față de gazul rusesc este reală, dar nu complet invulnerabilă. Moldova are alternative, poate importa din România și participă la piața energetică europeană. Totuși, rămân riscuri legate de prețuri, de infrastructura internă încă fragilă și de potențiale atacuri cibernetice asupra rețelelor energetice”, explică Tibrigan. Concluzia sa este directă: „Moldova a scăpat de dependența politică de Gazprom, dar asta nu înseamnă că nu mai are vulnerabilități energetice”.

Nicolae Tibrigan vede în această vizită și o miză politică clară pentru Alexandru Munteanu. „Pentru Alexandru Munteanu, vizita are o miză politică clară. Intern, îi consolidează imaginea. Este primit cu onoruri, are dialog direct cu instituțiile cheie din România și dovedește că poate gestiona relația strategică cea mai importantă pentru Moldova. Extern, transmite stabilitate și continuitate”, spune el. În același timp, avertizează că „este și o mișcare de pregătire: cu cât Moldova devine mai vizibilă pe plan european, cu atât Moscova va intensifica presiunea. Iar Munteanu are nevoie de parteneri puternici înainte de a intra în această fază”.

În ceea ce privește viitorul relației București Chișinău, Tibrigan se așteaptă la o perioadă foarte activă, dar și la creșterea intensității războiului informațional. „În următoarele luni, cred că relația București Chișinău va fi foarte dinamică. Mă aștept să se avanseze cu proiectele energetice, de infrastructură și de securitate, iar cele două guverne vor lucra mult mai strâns, inclusiv pe dimensiunea de contracarare a dezinformării”, afirmă acesta. În același timp, „ar trebui să ne așteptăm și la intensificarea războiului narativ: rețelele pro ruse din ambele state vor încerca să prezinte relația ca vasalizare, vânzare către Occident sau proiect de unire forțată”.

Tibrigan subliniază și ce depinde acum de București și Chișinău: „Nu mai trebuie doar să anunțe proiecte, ci să explice oamenilor, foarte concret, cum se traduce în viața lor de zi cu zi fiecare pod, fiecare linie electrică și fiecare pas spre UE. Dacă ambele guverne vor reuși să facă asta, relația bilaterală Republica Moldova România va intra într o fază nouă, mult mai matură și mai greu de sabotat”.