Relaţiile cu partenerii de dezvoltare în contextul votării sistemului mixt

Schimbarea sistemului electoral a fost timp de mai multe luni principala temă de interes pentru foarte multă lume din Moldova. Şi promotorii, şi oponenţii schimbării sunt de acord că votarea legii din 20 iulie constituie un punct de cotitură în istoria contemporană a ţării, doar că fiecare parte are interpretarea sa asupra a ceea ce se va schimba şi cum se va schimba în viaţa societăţii moldoveneşti, pe interior.

Dar votarea legii a constituit şi un moment, dacă nu de cotitură, atunci de ezitare, de nesiguranţă sau neclaritate în relaţiile Republicii Moldova cu partenerii externi de dezvoltare, în special Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii. Despre aceasta au discutat participanţii la dezbaterile publice cu tema: „Relaţiile Republicii Moldova cu partenerii de dezvoltare în contextul votării sistemului mixt”, organizate de Agenţia de presă IPN.

Igor Boţan, director ADEPT, expert permanent al proiectului, a făcut referire la declaraţiile oficialilor europeni, Federica Mogherini şi Johannes Hahn, în care se menţionează că Republica Moldova, atunci când a schimbat sistemul electoral, practic a ignorat în totalitate recomandările Comisiei de la Veneţia. „Or, Republica Moldova a semnat cu UE acel Plan de acţiuni şi în respectivul document exista o menţiune că în procesele democratice, Uniunea Europeană va avea drept partener sau puncte de referinţă – Comisia de la Veneţia şi OSCE. După semnarea Acordului de Asociere, această abordare a rămas în picioare logic şi legal, iar Republica Moldova, inclusiv potrivit oficialilor europeni, a ignorat în totalitate acele recomandări. Iată cum se caracterizează relaţiile noastre cu principalul partener de dezvoltare Uniunea Europeană”, a spus Igor Boţan. .

Vitalie Gamurari, purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat din Moldova, a menţionat că la elaborarea proiectului de lege cu privire la modificarea sistemului electoral s-au luat în calcul toate recomandările enunţate de către Comisia de la Veneţia. Unicul element discutat a fost cel referitor la oportunitatea modificării sistemului electoral, însă aici s-a ţinut cont şi de opinia cetăţenilor. Vitalie Gamurari a amintit despre cele 850 de mii de semnături colectate de la cetăţenii care s-au pronunţat pentru sistemul uninominal. Sistemul mixt a fost rezultatul unui dialog şi al unui compromis în Parlament şi regula democraţiei presupune că legislativului are dreptul să se expună în acest sens.

Vitalie Gamurari a menţionat că ideea modificării sistemului electoral nu a fost doar a PDM, ci a fost enunţată şi în anul 2013 fiind susţinută inclusiv de partide extraparlamentare, dar şi de unii reprezentanţi ai societăţii civile. Potrivit lui, la elaborarea şi aprobarea acestui proiect au fost respectate toate procedurile, inclusiv au fost organizate dezbateri largi, fără precedent în istoria ţării. În opinia sa, relaţiile dintre Republica Moldova şi partenerii de dezvoltare nu s-au înrăutăţit, însă probabil este vorba despre o pauză sau o mică neînţelegere. Vitalie Gamurari a mai spus că PDM îşi doreşte dialog cu partenerii de dezvoltare pentru a explica cum stau de facto lucrurile şi cu siguranţă din toamnă relaţiile se vor restabili.

Alexandru Bujorean, vicepreşedinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova, a declarat că relaţiile cu partenerii de dezvoltare cu siguranţă s-au înrăutăţit odată cu schimbarea sistemului electoral şi PLDM îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu situaţia în care s-a pomenit Republica Moldova după adoptarea acestui sistem, care are menirea să menţină anumite partide la guvernare. „PLDM este membru din familia Partidului Popular European, care este cea mai numeroasă formaţiune din Parlamentul European şi declaraţiile oficialilor europeni au fost destul de dure, condamnând acţiunile acestei majorităţi şi decizia de a modifica sistemul electoral”, a spus el.

Liberal-democratul a amintit despre declaraţiile PPE şi ALDE, prin care instituţiilor europene li s-a solicitat să evalueze declinul statului de drept şi a standardelor democratice în Republica Moldova, să oprească orice finanţare, să aplice cea mai strictă condiţionalitate pentru orice asistenţă financiară viitoare şi să reevalueze cât mai curând Acordul de Asociere. În opinia sa, toate aceste solicitări sunt catastrofale pentru Republica Moldova. „Spre mare regret, reprezentanţii PDM şi PSRM nu au nici cea mai vagă închipuire cât efort pe inter şi extern a depus PLDM pentru ca acest Acord să fie semnat şi apoi ratificat. A fost o muncă enormă şi dacă acest Acord va fi reevaluat, va avea de suferit în primul rând cetăţeanul simplu”, a opinat Alexandru Bujorean.

Valeriu Ghileţchi, preşedintele Grupului Parlamentar Popular European, consideră că relaţiile autorităţilor de la Chişinău cu partenerii de dezvoltare se află într-un cadru politic normal. Potrivit deputatului, evident că adoptarea sistemului mixt a generat o reacţie mai critică din partea structurilor europene, dar nu este nimic grav în aceasta. În opinia sa, este nevoie de mai multă comunicare, ca urmare partenerii de dezvoltare să se convingă de faptul că prin modificarea sistemului electoral nu s-a atentat la principiile democratice şi nici la statul de drept.

„Relaţiile noastre cu partenerii europeni se desfăşoară pe un făgaş liber, democratic, în condiţii normale. Noi am mai avut situaţii în care am avut opinii critice din parte europenilor. Ele evident trebuie analizate, dar de asemenea este important ca şi ei să audă vocea noastră – de ce am făcut ceea ce am făcut. De aceea eu nu dramatizez referitor la această reacţie critică din partea structurilor europene”, a menţionat Valeriu Ghileţchi.

Igor Grosu, secretarul general al Partidului Acţiune şi Solidaritate, consideră că Republica Moldova, dintr-o poveste de succes, a devenit pentru partenerii de dezvoltare o durere de cap şi o mare dezamăgire. Potrivit lui, acest lucru trebuie spus franc, dar nu trebuie invocată comunicarea defectuoasă sau lipsa ei, deoarece comunicarea este foarte bună şi gradul de înţelegere din partea partenerilor este unul foarte treaz. „Diplomaţia europeană presupune un pic de decenţă şi pentru cei care vor să înţeleagă, înţeleg foarte bine şi din tonalitatea pe care au avut-o cei doi comisari europeni”, a menţionat Igor Grosu.

În opinia secretarului PAS, relaţiile s-au deteriorat pentru că europenii au înţeles că guvernarea de la Chişinău a încercat şi deocamdată i-a reuşit, pe o perioadă de timp, să-i inducă în eroare pe partenerii de dezvoltare, fluturând cu liste de legi, cu mecanisme etc. „Dar europenii au înţeles foarte clar că dincolo de aprobarea unor legi negociate, mai este noţiunea de stat drept, instituţii capturate – probleme cu care se confruntă cetăţenii zi de zi”, a spus el. Igor Grosu este de părere că Republicii Moldova îi va fi complicat să restabilească această încredere, pentru Moldova nu este centru universului şi Uniunea Europeană au şi alte probleme, conflicte şi state mult mai problematice, cum ar fi Ucraina, Siria, Turcia etc. Potrivit lui, promotorii ideii au modificat sistemul electoral, pentru a se asigura că se vor menţine la guvernare, în detrimentul bunăstării cetăţenilor.

Dezbaterile publice „Relaţiile Republicii Moldova cu partenerii de dezvoltare în contextul votării sistemului mixt”, constituie ediţia a 75-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfăşurat cu susţinerea Fundaţiei germane Hanns Seidel.