Prejudicii de milioane de lei la gestionarea societăţilor de stat

Doar trei din cele nouă pavilioane ale Moldexpo mai sunt în proprietatea statului

Curtea de Conturi a constatat că întreprinderile din subordinea Ministerului Economiei administrează adecvat patrimoniul, plătesc deplasările peste hotare ale demnitarilor din cadrul instituţiei, iar şefii îşi stabilesc nejustificat prime de zeci de mii de lei. De cealaltă parte, oficialii, dar şi managerii spun că lucrurile nu stau chiar atât de rău.

Auditorii Curţii de Conturi, care au verificat activitatea a 52 de întreprinderi de stat şi societăţi pe acţiuni în care statul deţine pachetul majoritar, pentru perioada 2011-primele nouă luni ale anului 2012, susţin că multe din aceste entităţi nu respectă legea achiziţiilor publice.

La fel, stabilesc nejustificat indemnizaţii semnificative pentru angajaţi şi membri în consiliile de administrare şi nu înregistrează la Cadastru imobilele care le aparţin.

Şi administrator, şi arendaş

Astfel, la Centrul Expoziţional Moldexpo controlorii au depistat că întreg patrimoniul public, în valoare de 15,3 milioane de lei, şi terenurile cu suprafaţa de 24,3 hectare, în valoare de 117,5 milioane de lei, nu se regăsesc în „Lista bunurilor imobile proprietate de stat“. În plus, întreprinderea acumulează datorii şi a ratat venituri de două milioane de lei.

„Citeşti materialele acestea şi ţi se face părul măciucă. Şi aşa şi continuă. Vând, dau în arendă, fac ce vor“, a declarat revoltat Serafim Urechean, preşedintele Curţii de Conturi.

Arcadie Andronic, director general al Moldexpo, susţine însă că informaţia este veche şi că toate bunurile au fost deja înregistrate la Cadastru şi în registrele contabile. „Nimic nu s-a vândut, averea se dă în arendă conform planului. În proprietatea statului au rămas doar trei pavilioane. Celelalte au fost privatizate demult“, a precizat managerul pentru „Adevărul“.

O altă descoperire făcută de controlori este faptul că în calitate de arendaşi apar şi două întreprinderi fondate de însuşi directorul Moldexpo. Acestea nu au achitat două milioane de lei pentru arendă. Arcadie Andronic a declarat, la Curtea de Conturi, că Moldexpo a cerut în instanţă plata datoriei. „La firme sunt fondator, iar la Moldexpo administator“, a recunoscut Andronic.

Premii grase pentru pierderi de 90 de milioane

La întreprinderea de stat Moldelectrica auditorii au depistat că în pofida unor pierderi de circa 90 de milioane de lei, s-au plătit premii grase conducătorilor. La fel şi la încă şase întreprinderi, şefii cărora au primit în total prime de 500.000 de lei, pentru „rezultate remarcabile“.

Membrii Curţii de Conturi s-au arătat surprinşi să constate că Institutul Naţional de Standardizare şi Metrologie (INSM) achită deplasările peste hotare pentru unii demnitari din cadrul Ministerului Economiei, alocând în acest scop 28.000 de lei. Ba chiar a cumpărat şi un aparat de cafea de 10.000 de lei pentru minister.

„Şi Curtea de Conturi n-are aparat de cafea, ce facem? A?“, l-a întrebat ironic Serafim Urechean pe directorul instituţiei. În replică, Vitalie Dragancea, directorul INSM, a explicat că totul a fost legal şi s-a făcut în baza unei solicitări din partea ministerului.

„Intervenţia chirurgicală este urgentă“

„Terapia este inoportună în această situaţie, este urgent nevoie de o intervenţie chirurgicală“, a vorbit metaforic Valeriu Chiţan, membru al Curţii de Conturi.

Viceministrul Economiei, Octavian Calmâc, a argumentat situaţia prin faptul că multe din firmele auditate au fost transmise relativ recent în subordinea ministerului. „O filosofie de decenii nu poate fi schimbată în doi-trei ani“, a comentat demnitarul. Totodată, el a dat asigurări că se vor inspira din raportul Curţii de Conturi pentru a ameliora activitatea întreprinderilor.

Doar 10% din prejudicii sunt  recuperate

Specialiştii de la Centrul Expert-Grup au constatat anul trecut că doar jumătate din recomandările făcute de auditorii Curţii de Conturi sunt îndeplinite de către administraţiile vizate, iar din prejudiciile semnalate de Curte doar a zecea parte este recuperată de către autorităţi.

„În primul rând, consiliile de administraţie funcţionează foarte rău şi, de regulă, au un rol formal, acţionând doar la indiicaţiile cuiva. În al doilea rând, Agenţia Proprietăţi Publice (APP) şi Ministerul Economiei ar trebui să aibă suficiente instrumente pentru a sensibiliza ministerele în grija cărora se află întreprinderile statului. Din păcate, nici această verigă nu funcţionează. Întreprinderile sunt lăsate în umbră şi acţionează în spatele autorităţilor publice, funcţionând astfel în condiţii puţin transparente“, a declarat anterior Dumitru Budianschi, economist la Expert-Grup.