Politicienii „dresează” cetăţenii
0
Cetăţenii Republicii Moldova şi-au exprimat prin votul de la finele anului 2014 opţiunile în contextul alegerilor parlamentare. Însă astăzi, Republica Moldova alături de alte ţări aniversează Ziua Internaţională a Alegerilor, instituită pentru prima dată în anul 2005 la iniţiativa Conferinţei Globale a Oficialilor Electorali.
În acest context, Adevărul Moldova a realizat un interviu cu Ion Manole, directorul executiv al Asociaţiei „Promo-Lex”.
Ţinând cont că anul 2014 a fost un an electoral, care este concluzia generală în urma desfăşurării acestui scrutin?
Dreptul de a alege nu se limitează doar la procedura de a arunca buletinul de vot în urna de vot. Aceasta presupune dreptul de a te informa, de a participa, dreptul de a te întâlni cu concurenţii electorali, de a afla platformele lor electorale, de a discuta şi dezbate subiectele importante pentru societate. Pentru Republica Moldova, anul 2014 deja înseamnă o schimbare, observăm că cetăţenii sunt interesaţi într-o informare mai calitativă, cetăţenii doresc să participe, iar votul lor este mult mai conştient în comparaţie cu anii precedenţi. Însă nu toţi cetăţenii înţeleg necesitatea unui vot conştient. Din păcate mai avem şi foarte mulţi oameni cu drept de vot care nu conştientizează importanţa acestuia. Ei încurajează cadourile electorale, le acceptă, le aşteaptă sau le cer de multe ori, ceea ce reprezintă o problemă pentru societatea democratică în care trăim. Evident, nu putem compara alegătorul de acum cu alegătorul cel de 10 ani în urmă. Este o evoluţie. Ceea ce ne bucură pe noi este faptul că tinerii sunt implicaţi destul de activ la asemenea evenimente.
Care au fost provocările în acest proces electoral?
Provocarea cea mai mare este finanţarea partidelor. Aici urmează să depunem efort cu toţii ca să descurajăm acest fenomen, încurajat în mare măsură de cetăţeni, deoarece ei sunt cei care aşteaptă daruri de la concurenţii electorali în timpul campaniei electorale. Evident, comportamentul concurenţilor electorali este dictat de aceste gesturi din partea cetăţenilor, însă în mare parte partidele politice au dresat cetăţenii să accepte şi să ceară aceste daruri. Nedeclararea veniturilor de către concurenţii electorali ridică semne de întrebare despre provenienţa acestor bani, despre corectitudinea politică a concurenţilor electorali şi respectarea legislaţiei. Iar odată ce actorii politici, fiind în calitate de concurenţi electorali, îşi permit să încalce grosolan legea şi orice normă morală din societatea noastră, mie îmi este foarte greu să apreciez care vor fi gesturile, acţiunile lor atunci când vor pune mâna pe putere. Decă, încă neavând puterea în mâini îşi permit să încalce legea, putem concluziona că odată ce vor ajunge la putere se vor comporta la fel. Aici este miezul problemei, iar societatea trebuie să înţeleagă că fără a combate acest fenomen nu putem merge mai departe spre o democraţie viabilă.
Eu cred că nu ne putem aştepta ca în viitorul apropiat anume partidele să facă ceva în vederea schimbării situaţiei la acest capitol. Oamenii de rând trebuie să înţeleagă că plăţile din campania electorală, prin produse alimentare sau alte servicii, bani şi alte bunuri, acestea nu sunt nicidecum cadouri, ele reprezintă investiţia cuiva. Şi odată investiţi aceşti bani în campania electorală, cei care vor ajunge la putere vor dori să-şi recupereze această investiţie şi să obţină şi profit. Cetăţenii trebuie să înţeleagă că acceptând aceste lucruri ei singuri le permit oamenilor necinstiţi să ajungă la putere şi să îi fure în următorii patru ani. Legea interzice gesturile concurenţilor electorali, care sunt calificate ca acte de corupţie, însă situaţia continuă sub diferite forme.
Dacă ar fi să estimăm în procente corectitudinea desfăşurării acestui scrutin, care ar fi acesta?
Noi nu cunoaştem amploarea tuturor încălcărilor care au fost făcute, noi am estimat doar anumite cheltuieli la valoarea lor minimă. Şi totuşi am văzut că sunt sume numeroase. Aş spune că corectitudinea scrutinului din 30 noiembrie este de aproximativ 60%-70%. Noi am calificat aceste alegeri ca fiind libere şi parţial corecte, deoarece au fost într-adevăr libere, dar în virtutea numeroaselor încălcări depistate de noi nu pot fi calificate corecte, ci parţial corecte. În comparaţie cu scrutinul precedent, ne-am aşteptat la îmbunătăţirea situaţiei, însă sunt foate puţine schimbări. Dar se mai întâmplă, inclusiv în statele europene unde există o pătură socială vulnerabilă, unii concurenţi electorali sfidează legea şi bunul simţ. Totuşi, am constatat o îmbunătăţire la capitolul declarării veniturilor şi cheltuielilor de către concurenţii electorali, lucru posibil datorită procedurilor împinse de societatea civilă, de Comisia Electorală Centrală (CEC) mărind şi plafonul dar elaborând şi anumite proceduri şi obligaţii clare prin care partidele erau nevoite să declare aceste venituri şi cheltuieli.
Prin ce se deosebesc scrutinele din Republica Moldova faţă de alegerile internaţionale?
Depinde de fiecare ţară. Chiar dacă avem UE ca o structură din care fac parte 27 de ţări, nu putem să spunem că în toate aceste ţări procedurile şi comportamentul actorilor şi al cetăţenilor ar fi la fel. În statele care s-au aflat sub regimuri comuniste situaţia este diferită de statele cu democraţie avansată, în care există un grad mai mare de respectare a regulilor şi principiilor. Nu putem compara Cehia sau Polonia cu România şi Bulgaria. Dar oricum, lucrurile evoluează mult mai rapid în componenţa UE, decât în afara acestui spaţiu. Vedem şi din experienţa Republicii Moldova. Suntem departe de nivelul ţărilor europene la capitolul alegerilor. Aceasta, probabil se datorează multiplelor cauze şi fenomenelor de care avem parte din anul 1992 până la luptele geopolitice care se dau acum în acest spaţiu al Europei.
În ce mod va monitoriza Asociaţia „Promo-Lex” alegerile locale din acest an?
Noi vom acoperi din nou 100% secţiile de votare, ne vom implica în monitorizarea acestui scrutin. Deja lucrăm împreună cu CEC ca recomandările noastre formulate la scrutinul general local precedent să fie maxim implimentate, pentru a nu repeta aceleaşi probleme de atunci. Vom implica din nou reţeaua noastră, dar şi observatorii pe termen scurt.
Aveţi vreun caz special de povestit de la alegerile din 2014?
A-şi menţiona două cazuri povestite de colegii noştri la şedinţa de evaluare. Observatorii noştri sunt identificaţi prin calitatea sa de observator „Promo-LEX”. Unii dintre ei, în unele instituţii erau numiţi sau apelaţi cu ,,Doamna Promo-LEX” sau ,,Domnul Promo-LEX”. Al doilea caz s-a întâmplat în perioada în care colegii noştri încercau să estimeze cheltuielile reale ale concurenţilor electorali. Pentru a afla sumele solicitate de artiştii din ţară, persoanele care telefonau să afle preţurile menţionau că doresc să invite artistul respectiv să-i cânte la nuntă. Acum, echipa noastră deţine o bază de date cu preţurile solicitate de artişti pentru serviciile lor.
Cetăţenii pot sesiza în anonimat probleme lor direct Asociaţiei „Promo-Lex”, pe site-ul www.monitor.md. De multe ori, oamenii vor să ofere anumite informaţii fără a se expune riscului. Asta denotă că ei nu sunt indiferenţi, dar totuşi au o anumită frică faţă de situaţiile care pot apărea ulterior. Pe această pagină există spaţiu special pentru sesizările cu caracter electoral, dar şi pentru sesizările bazate pe drepturile omului.
Eu cred că nu ne putem aştepta ca în viitorul apropiat anume partidele să facă ceva în vederea schimbării situaţiei la acest capitol. Oamenii de rând trebuie să înţeleagă că cel care plăteşte în campania electorală, prin produse alimentare sau alte servicii, bani şi alte bunuri, acestea nu sunt nicidecum cadouri, ele reprezintă investiţia cuiva. Şi odată investiţi aceşti bani în campania electorală, cei care vor ajunge la putere vor dori să-şi recupereze această investiţie şi să obţină şi profit.
Ziua Internaţională a Alegerilor este sărbătorită anual în prima zi de joi a lunii februarie.
Se încarcă comentariile...
