Peştii experimentaţi, câştigători la privatizare. Savanţii se plâng că băieţii deştepţi ne-au momit pe toţi şi au luat o avere la preţ de nimic

Autorităţile au vândut la sfârşitul anului trecut, cu 15,85 milioane de lei, o întreprindere ce se ocupă cu selecţia şi producerea peştelui, ce include câteva ferme de prăsilă, un centru de cercetări ştiinţifice din domeniul ihtiologiei, unic în ţară, zeci de iazuri în care cresc a doua şi a treia generaţie de animale supuse experimentelor, dar şi alte heleşteie de creştere a peştelui în scop comercial.

Numai sediul din centrul Chişinăului, mai bine de jumătate de etaj, a fost achiziţionat la preţul unui apartament cu două camere, susţin savanţii care au rămas azi pe drumuri.

De câteva săptămâni, în sediul Întreprinderii pentru Cercetare şi Producere a Resurselor Biologice Acvatice „Acvacultura-Moldova“de pe strada Cosmonauţilor numărul 6 (situat vizavi de ASEM) au început reparaţiile capitale. În timp ce meşterii zbârnâie bormaşinele, cercetătorii ştiinţifici încearcă să salveze din calea lor parte din patrimoniu. „Au făcut reparaţie în două birouri. Acum ei dorm în bibliotecă. Am scos de-acolo o parte din cărţi. Ne-au spus: «Ia uite, ce vechi sunt, bune de dus la maculatur㻓, se plânge pe atitudinea muncitorilor şi a noilor proprietari, Galina Curcubet, fosta directoare a companiei de stat care a fost privatizată.

Revoltaţi că „statul a vândut ştiinţa“

Savanţii specializaţi în ihtiologie, care lucrează aici şi de două- trei decenii, spun că s-au întâlnit de două ori până acum cu reprezentanţii Fitofag, societatea comercială care a privatizat întreprinderea de stat: pe 15 ianuarie, când au fost anunţaţi că a fost preluată compania de stat, şi pe 31 martie când reprezentanţii firmei au realizat interviuri cu fiecare în parte. Unor angajaţi li s-a sugerat să scrie cerere de concediere şi ei au făcut-o, părăsind întreprinderea de bună voie. Cei mai mulţi aşteaptă însă să vadă ce se va întâmpla cu munca lor de-o viaţă. „Chiar dacă au expirat cele două luni, noi nu am fost transferaţi la SRL, stăm în aer. Între timp ne-au fost luate ceva aparate. Din câte înţelegem lor ştiinţa nu le trebuie“, mai spune fostul manager al companiei de stat.

De aceeaşi părere sunt şi alţi savanţi care afirmă că „statul a vândut ştiinţa“. Ninei Fulga, cercetător care studiază sistemul de reprodcere a peştilor la nivelul celulelor, unul dintre puţinii specialişi de acest fel din ţară, noii proprietari i-au spus cu text deschis că nu au nevoie de biochimişti. Aşa că femeia a scris cerere de concediere. „Lor ştiinţa nu le trebuie. Niciunui coleg nu i-au propus nimic. Unul dintre cei care discutau cu noi era interesat de experimentele mele“, susţine Nina Fulga, care are în portofoliul său crearea unui hibrid dintre crap cu caras, realizare, despre care spune ea, că a uimit mediul academic din România şi Belarus.

„Vor să distrugă ce a mai rămas“

„Ei n-au nevoie de aşa specialişti. Aşteaptă să plecăm noi de bună voie. Măcar să ne concedieze legal“, spune şi Iulia Tâmciuc, care face analiză biochimică. Ana Anghelova, şefa laboratorului de hidrochimie şi ihtiopatologie, care face pe an peste 200 de analize la apa din iazuri, este îngrijorată de calitatea peştelui comercializat în ţară odată cu închiderea singurului laborator de acest fel. „Iazurile de la noi nu se curăţă de mai bine de 20 de ani. Vă daţi seama ce calitate are peştele când apa e aşa de proastă. Vin fermierii din toată republica după recomandări la noi. Aduc apă, peşte bolnav în sacoşe, ne întreabă ce să facă pentru a îmbunătăţi situaţia. Noi le dam datele pe 30 de indicatori şi-i ajutăm ce să facă“, afirmă specialista. „Parcă mergem spre Europa. Acolo acvacultura e preţuită, controlul şi siguranţa alimentelor la fel, iar la noi vor să distrugă şi ce-o mai rămas. Numai ne-am revenit şi ne-am pus pe picioare după anii 90. Ne doare sufletul. Am ajuns la 55 de ani şi nu ştiu unde lucrez. Elementar, mă duc la doctor şi nu-mi poate deschide un concediu medical pentru că nu ştiu unde lucrez“, mai adaugă Ana Anghelova.

În timp ce zăbovim prin laboratoare, trei fermieri de la Nisporeni au venit să cumpere larve. Searată surprinşi că întreprinderea a fost privatizată. „Dar norodul unde o să se ducă? Noi avem nevoie de ei“, spune Gheorghe Basoc, de la Mileşti, Nisporeni, care arendează iazuri şi creşte peşte.

Proiectele ştiinţifice, suspendate

Petru Aricov, care lucrează aici din 1972, e întristat şi spune că „statul a vândut ştiinţa“. „Bortă şi toţi ceilalţi sunt toţi foştii mei studenţi“, remarcă el. În schimb colegul lui de birou Vasile Domanciuc, şeful laboratorului de selecţie şi reproducere a peştilor, îşi face griji ce se va întâmpla cu somnul european care se află în al doilea an de experiment, finanţat de AŞM. „În cadrul unui proiect de transfer tehnologic în derulare, adaptăm pentru iazuri somn european din Prut şi Nistru. Somnul are aceleaşi calităţi ca nisetru. Numai că e mult mai ieftin - 90 lei kilogramul, pe când nistetru e 250-270 de lei“, relatează el în timp ce ne arată singurul acvariu plin din biroul său. „Acum avem doar câţiva puieţi de somn, pentru că nu ştim ce vom face mâine. La toamnă peştii pe care i-am înmulţit artificial din iazuri vor avea 1,5-2 kile. Nu ştim dacă atunci vor mai fi acolo. Implementarea acestui proiect are efect economic“, mai susţine Vasile Domanciuc.

Din cauza situaţiei create, savanţii nu mai pot continua experimentele şi nici nu ştiu ce s-a întâmplat cu peştii cu care au populat iazurile. „SRL-ul nu are acreditare ştiinţifică, deci dacă vom fi angajaţi la ei, nu vom putea lua bani de la stat pentru finalizarea proiectelor ştiinţifice“, declară Galina Curcubet, adăugând că la Academie nu există cercetători în domeniul ihtiologiei.

Ministru Bumacov ştia şi nu prea de privatizare

Fostul manager povesteşte că a aflat despre privatizare din „Monitorul Oficial“ şi a scris numeroase demersuri la autorităţi. Nu a primit niciun răspuns de la Ministerul Agriculturii, fondatorul întreprinderii. Doar ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, i-au asigurat în scris pe cercetătorii ştiinţifici că agentul economic este obligat să păstreze profilul întreprinderii, să menţină numărul locurilor de muncă şi chiar să le majoreze salariile angajaţilor. „Am fost şi pe rând şi la viceminiştrii Agriculturii. M-am dus şi la ministrul Bumacov, care m-a primit în audienţă doar pe 15 ianuarie. A spus că nu are cum să ne ajute şi nici nu poate fi creată o structură care a fost lichidată“, continuă ihtiologul.

A scris şi la Academia de Ştiinţe, cărora li se supune pe linie ştiinţifică, încercând să-i determine pe şefii de acolo să păstreze o entitate aparte care să facă doar cercetare. Prin câteva demersuri, şefii AŞM au cerut Guvernului să le fie alocate ihtiologilor câteve birouri neocupate din sediul de pe strada Cosmonauţilor 6, de la etajul 3, din cadrul Centrului de Pedologie Aplicată, care de asemenea ţine de Ministerul Agriculturii.

880 de hectare. Aceasta este suprafaţa totală a iazurilor privatizate. Suprafaţa terenului  aferent ajunge la 1.490 de hectare.

Toate drumurile duc la Costeşti

Gheorghe Diaconu, director executiv al firmei Fitofag de la Costeşti, raionul Ialoveni, susţine că niciun angajat din cei aproape 150 n-a fost concediat încă. El dă vina pe faptul că nu s-au făcut reangajări pe Galina Curcubet, ea l-ar fi rugat să mai aştepte câteva zile până se întâmplă „o minune“ şi autorităţile decid să păstreze centrul ştiinţific.

Fiind întrebat ce va face Fitofag cu certetătorii ştiinţifici, cu patrimoniul întreprinderii de stat, cu fondul genetic care populează iazurile, el a dat vina pe managementul defectuos de până acum. „Multe laboratoare trebuie renovate total, nu corespund cerinţelor. E aşa un dezastru că mă tem să intru pe acolo, să nu fie vreo radiaţie. Într-adevăr nu au avut bani, dar se poate măcar de măturat pe coridorul cela. Ce fel de ştiinţă cu gunoiul până la genunchi?“, susţine Diaconu. Directorul executiv al firmei Fitofag nu ştie însă că atunci când reporterii „Adevărul“ plecau de la Acvacultura-Moldova, o femeie de serviciu făcea curat pe hol şi prin birouri.

„Vrem să înnoim utilajul şi mai serios şi cadrele“

Diaconu n-a confirmat, nici n-a infirmat faptul că noii proprietari vor da în chirie fostele laboratoare din centrul oraşului, după ce sunt reparate, şi a evitat să spună câţi savanţi vor păstra. Iniţial, reprezentanţii SRL-ului vroiau să reangajeze zece din cei 33 de cercetători. Acum se vorbeşte că vor rămânea cel mult trei-patru.

"Noi înţelegem foarte bine că orice ramură fără ştiinţă nu există. În primul rând, vrem să înnoim utilajul şi mai serios şi cadrele. Nu ne-am pus scopul să eliberăm pe cineva de la lucru, dar totodată colaboratorii lor ştiinţifici trebuie să lucreze. De exemplu, am depistat că cineva e în Moscova la construcţii, patru persoane stau la Nistru şi numără valurile. Noi suntem datori, prin contract, să păstrăm ştiinţa, cu condiţia că ei o să dea rezultate. Noi nu putem să îngrijim de ei în locul statului. Este o mulţime de studenţi, tineri talentaţi, care şi-au făcut masteratul, şi trebuie să le creăm şi lor condiţii de lucru. O să discutăm cu fiecare în parte. Suntem o ţară care tindem spre Europa şi nu putem să venim la lucru şi să nu facem nimic“, explică managerul firmei de la Costeşti. Diaconu mai spune că este director executiv şi nu poate vorbi din numele „domnilor care stau în spatele firmei“, numele cărora n-a vrut să le divulge.

Ministrul Vasile Bumacov mai că nu-i ştia pe proprietarii Fitofag, la fel cum ne asigura că a aflat cu stupoare despre privatizarea făcută peste noapte. După ce i-am amintit că a dus mai multe delegaţii străine la Costeşti şi chiar a organizat în urmă cu doi ani un bairam pentru jurnalişti la întreprinderea piscicolă de acolo, el şi-a „dat seama“ că îl cunoaşte pe Diaconu, la fel cum a ştiut detalii şi despre privatizare: „Îl cunosc pe Diaconu, dar nu cred că el e acolo cel mai important. Ei s-au adunat mai mulţi care au vrut toate iazurile să le privatizeze, au pus bani, le-au cumpărat, să fie sănătoşi şi să se ocupe cu piscicultura“.

Toţi sunt de vină, numai nu şefii de la agricultură

Ca şi administratorul SRL Acvacultura-Moldova, înregistrată la Camera Înregistrării de Stat pe 2 aprilie, ministru Bumacov spune că statul nu trebuie să se ocupe de creşterea peştilor şi o acuză pe Curcubet de „şmecherii şi furături“. „Unde au fost ăştia cu ştiinţa până a fi privatizaţi? Dacă ei se adresau din timp, dar ei au vrut să fie şmecheri şi s-au ascuns. Să nu bată capul că au aflat din «Monitorul Oficial», au ştiut foarte bine, dar s-au gândit ca nu cumva să se implice Minsiterul Agriculturii. Când s-au trezit ceilalţi nu mai aveau nevoie de dânşii şi atunci au venit la mine. Şmecherii până la urmă pierd şi trebuie să se înveţe minte“, a declarat oficialul.

Bumacov a adăugat că nu Ministerul Agriculturii a scos la privatizare întreprinderea, ci Agenţia de Proprietăţi Publice de la Ministerul Economiei. La fel a acuzat Academia că a făcut „porcăria asta“ cu dubla subordonare a institutelor ştiinţifice. Ministru a mai spus că le-a propus ihtiologilor să treacă la Institutul pentru Zootehnie de la Maximovca, Anenii Noi, sau la Universitatea Agrară, numai că ei vor să rămână în oraş şi să rămână autonomi.

Cine sunt oamenii din spatele afacerii?

Fondatorul SRL Fitofag este Alexei Rusu, un om de afaceri de 60 de ani de la Costeşti, Ialoveni. Asta chiar dacă şi directorul administrativ al firmei, Gheorghe Diaconu, şi ministrul Agriculturii Vasile Bumacov vorbesc despre mai mulţi proprietari. În timp ce ministrul spune că nu-i cunoaşte pe fermierii de la Costeşti, de pe site-ul ministerului aflăm că oficialul merge des în această comună, şi că este şi cetăţean de onoare al localităţii. Gheorghe Diaconu figurează printre acţionarii Întreprinderi piscicole de la Costeşti, unde este şi director.

FOTO: Jurnaliştii, oaspeţii ministrului Vasile Bumacov, la complexul de la Costeşti

Savanţii care au inventat patru rase noi de peşti

Savanţii de la Acvacultura-Moldova au atestat în ultimii ani şi au obţinut brevete de invenţie pe trei rase noi de crap – de Teleneşti cu solzi (rezistent la boli infecţioase), de Teleneşti cu solzi în ramă (cu solzi doar pe margine) şi de Cubolta cu solzi. A patra rasă, crap de Mândâc cu solzi dispersaţi, rezistent la temperaturi joase, cercetătorii ştiinţifici nu pot obţine brevetul de invenţie deoarece procesul s-a blocat din 2011 la Ministerul Agriculturii. „Acum nu există nici întreprindere. Cei de la minister au propus să fie scris pe Ministererul Agriculturii. Toate cele patru rase sunt rezultatul a peste 30 de ani de studii. Invenţia unei rase este cel mai înalt nivel de realizare ştiinţifică în domeniul selecţiei. Au fost incluse în cataloage internaţionale“, mai spune Galina Curcubet.