Guvernul scoate la privatizare fără a face mare publicitate o avere de peste un miliard de lei

Statul cere 220 de milioane de lei pentru Combinatul Poligrafic din Chişinău FOTO Tudor Iovu

Agenţia Proprietăţii Publice a scos la vânzare 90 de active ale statului în valoare de 1,14 miliarde de lei. Experţii susţin necesitatea privatizării bunurilor publice, dar critică transparenţa redusă în procesul de deetatizare a întreprinderilor

Agenţia Proprietăţii Publice (APP) a anunţat o nouă rundă de privatizare, care se va desfăşura în noiembrie-decembrie. Comunicatul publicat pe site-ul instituţiei la finele săptămânii, fără a fi difuzat presei, nu conţine lista integrală a întreprinderilor ce urmează a fi scoase la vânzare.

Putem afla doar că de la 1 noiembrie la concurs investiţional sunt scoase cinematografele din oraşele Glodeni, Teleneşti, Leova, expuse anterior la privatizare, dar nesolicitate de nimeni. Statul cere un preţ de 1,325 milioane de lei şi un volum minim de investiţii de 4,5 milioane de lei, care să fie efectuate în decurs de trei ani.

SE VINDE SINGURA FERMĂ DE CAI DE RASĂ

Tot de la 1 noiembrie, sunt scoase la privatizare, prin intermediul unui concurs comercial, cotele statului în două societăţi pe acţiuni şi 21 de întreprinderi de stat (complexe patrimoniale unice), evaluate la 626,9 milioane de lei.
Potrivit APP, 17 bunuri sunt expuse pentru prima dată, inclusiv: trei întreprinderi de reproducere a păsărilor, două din domeniul poligrafic şi două instituţii de proiectare. Patru firme de stat se vând cu condiţia păstrării profilului de activitate. Una dintre acestea este singura fermă de creştere a cailor de rasă din ţară, AT-Prolin din Ceadîr-Lunga, care are un capital social de 600.000 de lei. Preţul nu este anunţat, dar anterior autorităţile locale din UTA Găgăuzia şi patru parlamentari au solicitat Guvernului să nu scoată la mezat întreprinderea.

Şi potenţialul cumpărător al Combinatului Poligrafic din Chişinău - una dintre cele mai mari firme de profil din ţară - are obligaţia să păstreze domeniul de activitate al întreprinderii. Combinatul nu aduce profit statului, în schimb, directorul Tudor Ctitor ridică salarii de peste 350.000 de lei pe an. În aceleaşi condiţii, este scos la privatizare hotelul Zarea din Chişinău şi sanatoriul Sănătate din Sergheevka, Ucraina.

FARMACO, AEROPORT CATERING ŞI FLOARE-CARPET, „CU STRIGARE“

În cadrul aceleaşi campanii de privatizare, pentru 28 noiembrie, autorităţile anunţă o licitaţie „cu strigare“ pentru 19 bunuri, inclusiv patru construcţii nefinalizate, şapte complexe de bunuri imobile, şase întreprinderi de stat (complexe patrimoniale unice) şi alte bunuri proprietate publică, dintre care 12 se expun pentru prima dată. Preţul de pornire este, în total, de 99,7 milioane de lei . În aceeaşi zi va avea loc şi o licitaţie „cu reducere“ pentru vinde şase obiecte nefinalizate amplasate în mediul rural. Preţul iniţial este de 2,74 milioane de lei, dar ar putea să scadă la jumătate.

Autorităţile mai planifică în perioada 16-20 decembrie 2013 licitaţii „cu strigare“ prin intermediul Bursei de Valori pentru vânzarea acţiunilor deţinute de stat în 39 de societăţi pe acţiuni, la un preţ total de 413,7 milioane de lei. Printre acestea se numără 100% din acţiunile la Aeroport Handling, Aeroport Catering şi Armo-Beton, 94,6% de la Farmaco şi 59,5% la producătorul de covoare Floare-Carpet.

Anterior vicepremierul Valeriu Lazăr a argumentat necesitatea deetatizării mai multor întreprinderi prin faptul că acestea nu aduc profit statului. „Când s-a propus lista, s-a luat în calcul evoluţia întreprinderilor, or, de la an la an unele înregistrează rezultate tot mai proaste şi mai proaste“, a precizat ministrul Economiei. Totodată, Lazăr şi-a exprimat temerea că pentru majoritatea întreprinderilor nu se vor găsi cumpărători.

MOMENT NEPOTRIVIT PENTRU PRIVATIZARE

Economistul Alexandru Fală susţine că privatizarea întreprinderilor cu capital majoritar de stat este o necesitate, în condiţiile în care multe dintre acestea nu sunt eficiente. În acelaşi timp, el susţine că momentul nu ar fi unul chiar potrivit. „Mă tem ca privatizarea să nu se facă în condiţii dezavantajoase pentru Republica Moldova. Mai ales că şi conjunctura nu este cea mai favorabilă. De exemplu, statele din UE nu au ieşit încă din recesiune“, a afirmat expertul.
El atrage atenţia şi la faptul că autorităţile ar trebui să dea dovadă de o mai mare transparenţă în procesul de privatizare. „După transmiterea în concesiune a Aeroportului Chişinău şi cedarea pachetului majoritar de la Banca de Economii există multe dubii în privinţa transparenţei şi corectitudinii cedării activelor statului. Totodată, subiectul privatizării este acum privit foarte negativ în societate“, a concluzionat Alexandru Fală, de la Expert-Grup.

Cele mai solicitate sunt terenurile

Specialiştii explică decizia de a scoate activele statului la vânzare şi prin nevoia de a acumula pentru a acoperi unele găuri bugetare. În bugetul pentru 2013 Guvernul a planificat venituri de 420 de milioane de lei, dar în nouă luni a adunat doar jumătate din suma planificată, dintre care 75% provin din vânzărea de terenuri de către autorităţile publice locale. Deşi a planificat să vândă bunuri de stat de 102 milioane de lei, până la 1 octombrie Executivul a obţinut de cinci o ri mai puţin – 23 de milioane. Şi mai proastă e situaţia la capitolul pachete de acţiuni – statul a obţinut doar 300.000 de lei din cele 102 milioane planificate.