Moldova post-electorală: Guvernare pro-UE, opoziţie prorusă. Analiză de expertul politic Dionis Cenuşa

Preşedintele Maia Sandu

Este cert că agenda europeană va deveni mai puternică decât oricând. Succesul electoral al PAS se va solda cu o majoritate pro-UE în Parlament şi cu un Guvern puternic ancorat în vectorul european, scrie expertul politic Dionis Cenuşă.

În strictă corespundere cu sondajele optimiste, alegerile parlamentare anticipate au fost câştigate de către echipa Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS). Acesta a contat pe imaginea Preşedintelui Maia Sandu, care a promovat participarea la vot, împotriva corupţiei politice, pe toată durata campaniei electorale, inclusiv în ziua alegerilor. Scorul acumulat de PAS reprezintă o altă victorie electorală a Maiei Sandu, care demonstrează eficienţă politică maximală în atingerea obiectivelor politice, de o manieră metodică, rând pe rând.

Prezenţa la vot a fost de sub 50%. Circa 1.4 milioane de cetăţeni s-au prezentat la urnele de vot sau cu aproape 100 mii de mai puţin decât la alegerile prezidenţiale din 2020. De asemenea, votul din diasporă a fost cu circa 40-50 mii de voturi mai mic decât recordul înregistrat în turul doi al prezidenţialelor de anul trecut, când au votat peste 260 mii de moldoveni aflaţi în străinătate. Preşedintele Sandu a încercat foarte subtil să atragă voturi în favoarea partidului său. Activitatea politico-electorală individuală a PAS nu trebuie deloc desconsiderată, deoarece formaţiunea a adunat cele mai multe donaţii şi a comunicat activ cu populaţia din teritoriu. Eforturile comune ale PAS şi ale liderului său spiritual Maia Sandu le-a permis să obţină cu circa 300 mii voturi mai mult în 2021 decât în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2020, când pentru Sandu au votat circa 488 mii de voturi.

În final, PAS a depăşit masiv toate partidele de pe dreapta şi stânga eşichierului politic cu aproape 718 mii de voturi. Acest lucru i-a permis să obţină o majoritate absolută de 60 de mandate în noul parlament (dar sub majoritatea constituţională – 67 mandate). Rivalii electorali principali ai PAS -  Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor – au atras aproape 400 mii de voturi şi au obţinut sub 35 de mandate, care le permite să devină principala forţă de opoziţie. Alt partid care de asemenea a intrat în Parlament este formaţiunea lui Ilan Şhor, care, cu toată imaginea negativă a oligarhului fugar, a reuşit să adune peste 80 mii de voturi şi să rămână în parlament cu până la 7 mandate în posesie.

De la victorie electorală până la monopolizarea puterii

Cu circa 58 de mandate în noul legislativ, PAS înregistrează succes remarcabil la câteva capitole importante:

Primo, este prima formaţiune pro-UE în istoria electorală a ţării care obţine o majoritate de sine stătător. Acest lucru nu le-a reuşit nici măcar oligarhilor pseudo-pro-UE în perioada 2009-2019, care aveau la dispoziţie numeroase surse mass-media şi resurse financiare impunătoare.

Segundo, PAS este al doilea partid după PCRM care obţine o majoritate confortabilă în parlament din 2001 încoace, cu care va reuşi să domine conducerea legislativului şi şefia în comisiile parlamentare de profil.

Tertio, ultimul aspect constă în puterea politică conferită de electorat pentru a numi guvernul în solitudine. Ca şi în cazul guvernării comuniştilor în 2001-2009, PAS poate numi orice guvern, fără vreun impediment politic din partea membrilor de coaliţie. 

În contextul victoriei asurzitoare, PAS obţine toate pârghiile puterii în stat – de la preşedinţie (Maia Sandu) până la parlament şi viitorul executiv. Din acest considerent, toată responsabilitatea pentru actul guvernării în următorii patru ani o va avea PAS şi exponenţii politici ai acestuia, care gradual vor apărea în toate structurile statului – de la ministere până la agenţii şi întreprinderi de stat. Odată cu monopolizarea totală a puterii, PAS va deveni obiectul monitorizării societăţii civile şi a surselor media, dar şi ţinta politică a tuturor partidelor politice, atât de dreapta, cât şi de stângă.

Polarizarea geopolitică inevitabilă a parlamentului

Victoria PAS este un mesaj puternic al electoratului pro-european, care demonstrează că vectorul european are în spate un potenţial revigorat. Lărgirea controlului politic al forţelor pro-UE va genera un complex al “victimei” în rândul forţelor pro-ruse. Reduse la sub 35 de mandate în parlament, Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor împreună cu Partidul Şhor, vor crea un front comun şi vor încerca să pună accentul pe retorica geopolitică, pentru a discredita PAS şi preşedinţia lui Sandu.

Obiectivul politicii externe al PAS va fi integrarea europeană şi implementarea Acordului de Asociere cu UE. Cu o majoritatea absolută în Parlament, Moldova va putea atrage cu uşurinţă atât asistenţa europeană de circa 600 milioane EUR deja promisă de UE în luna iunie 2021. În acest sens, va fi adoptat foarte curând noua Agendă de Asociere, care va trasa direcţiile de apropiere de UE pentru următorii doi ani.

Pe de altă parte, nu este exclusă complicarea relaţiilor cu Rusia, parţial, din motivul că cea din urmă va susţine opoziţia pro-rusă din noul parlament de la Chişinău. Dar cel mai mult, relaţiile cu partea rusă se pot complica ca urmare a aprofundării dialogului dintre Chişinău şi Bruxelles, inclusiv pe linia coordonării politicii externe. Preşedintele Sandu nu a exclus că, viitorul guvern, dacă va fi unul pro-UE, ar putea inclusiv adera la politica de sancţiuni faţă de Belarus, care este tutelat de Rusia. Avalanşa integrării europene la toate nivelurile va împinge pe plan secundar dosarul rusesc. În orice caz, relaţia cu Rusia va necesita atenţie din cauza reglementării transnistrene şi a nevoii de a menţine contractele pentru livrarea de gaze ruseşti, până când este posibilă achiziţionarea facilă a gazelor din România.

Odată cu activarea contactelor cu UE, care va coincide cu summitul Parteneriatului Estic din decembrie 2021 şi preluarea preşedinţiei rotative în Consiliul UE de către Franţa, în ianuarie 2022, noua guvernare pro-occidentală va pune accentul pe o relaţie strategică cu SUA. Din acest punct de vedere, Moldova nimereşte într-un circuit extrem de pozitiv pe plan internaţional şi se poate alinia la procesele de reformă din regiune, care prind intensitate în Ucraina (mai puţin în Georgia). Astfel, Moldova poate deveni un jucător important pentru Trio-ul Asociat (IPN, Iunie 2021), ceea ce permite promovarea cauzei europene în ochii europenilor.

În loc de concluzii...

Moldova intră într-un ciclu politic nou, în care accentul va fi pus pe reformele structurale şi combaterea corupţiei mari, care vor permite atragerea asistenţei şi investiţiilor din Occident. Este cert că agenda europeană va deveni mai puternică decât oricând în trecut. Succesul electoral al PAS se va solda cu o majoritate pro-UE în parlament şi cu un guvern puternic ancorat în vectorul european.

Odată ce caracterul pro-occidental al Moldovei sub guvernarea “galbenă” se va pronunţa, o răcire a relaţiilor cu Rusia pare inevitabilă, în mare parte din cauza deciziilor adoptate de cea din urmă. Retorica geopolitică din Parlament dezvoltată de opoziţia pro-rusă va încerca să capitalizeze pe diviziunile geopolitice existente în societate. Anume din acest motiv, relaţia cu Rusia nu trebuie abandonată în niciun caz, ci din contra reparată. Având în vedere legitimitatea electorală puternică obţinută de PAS, Preşedintele Sandu poate începe o diplomaţie mai fermă în direcţia Moscovei, în care să predomine argumentul că Moldova vrea relaţii constructive cu Estul, dar cursul de integrare europeană este ireversibil şi necondiţionat.

Această analiză este realizată pentru Fundaţia germană Hanns Seidel şi Agenţia de presă IPN.

Dionis Cenuşa, Columnist principal, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, absolvent al studiilor de masterat în Studii Politice Interdisciplinare la Colegiul Europei din Varşovia. Domenii de cercetare: Politica Europeană de Vecinătate, relaţiile UE-Moldova, politica externă a UE şi Rusia, migraţia şi securitatea energetică.