Maia Sandu deplânge trecerea în nefiinţă a artistei plastice Valentina Rusu-Ciobanu

Maia Sandu

Instituţia prezidenţială aduce sincere condoleanţe familiei artistei Valentina Rusu-Ciobanu, fiului Lică Sainciuc şi tuturor celor care au iubit-o şi i-au apreciat creaţia. Pictoriţa s-a stins din viaţă la 1 noiembrie anul curent, transmite IPN.

„O pierdere enormă pentru Republica Moldova. S-a stins din viaţă pictoriţa Valentina Rusu-Ciobanu, una dintre cele mai cunoscute şi îndrăgite artiste plastice din ţara noastră, martoră a zbuciumatului veac 20 şi a istoriei acestui pământ, o creatoare ce a avut tăria de a-şi urma calea şi viziunea”, se arată în necrologul publicat de Preşedinţie.

„Valentina Rusu-Ciobanu a desenat Moldova în culori luminoase şi clare, în chipuri de oameni, peisaje şi compoziţii de natură moartă. Picturile artistei sunt delicate şi fine ca ea – blândă, modestă, cu zâmbet timid şi privirea sclipitoare dosită după ochelari. După decenii de muncă în atelier, dar mai ales după plecarea în eternitate a soţului ei, artistul plastic Glebus Sainciuc, Valentina Rusu-Ciobanu s-a retras din viaţa publică şi şi-a petrecut ultimii ani în vechea lor casă din Chişinăul istoric”, se mai spune în necrolog

Valentina Rusu-Ciobanu s-a născut la 28 octombrie 1920, în Chişinău. A fost atrasă de artele plastice din copilărie şi şi-a păstrat pasiunea pentru pictură de-a lungul anilor. În anul 1937, merge la studii la Şcoala Belle-Arte din Chişinău, după care, la începutul anilor '40, urmează studiile la Academia de Arte Frumoase din Iaşi. În 1947 a absolvit Şcoala de Arte Plastice „I. Repin” (azi Colegiul Republican de Arte Plastice „A. Plămădeală”) din Chişinău. Astfel, Valentina Rusu-Ciobanu aparţine generaţiei de artişti plastici basarabeni care s-au format în ambianţa culturală a României interbelice, dar care au creat şi s-au afirmat în a doua parte a secolului XX, în condiţiile restrictive ale regimul sovietic.

Primele lucrări ale Valentinei Rusu-Ciobanu au apărut în anii '50, remarcându-se rapid prin stilistica lor îndrăzneaţă şi modernă. Printre acestea se numără picturile „Fată la fereastră”, „La bal mascat”, „Tinereţe”, „La joc”. Anii '70 au reprezentat deceniul cel mai prolific în activitatea de creaţie a artistei, ea s-a manifestat plenar în portret, natură moartă şi pictură de gen, dar şi în scenografie. A realizat decorul la spectacolele „Radu Ştefan întâiul şi ultimul” de Aureliu Busuioc, la Teatrul „Luceafărul” din Chişinău şi „Păsările tinereţii noastre” de Ion Druţă, montat la Teatrul Mic din Moscova.

Este laureata Premiului de Stat al RSSM (1974), Maestru Emerit în Artă din RSSM (1980), Artistă a Poporului (1985). În 1996, a fost distinsă cu „Ordinul Republicii”, iar în 1998 a obţinut Premiul Uniunii Artiştilor Plastici pentru întreaga activitate. În 2009 i s-a decernat medalia „Dimitrie Cantemir” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, iar în anul 2010 i se conferă titlul de Cetăţean de onoare al oraşului Chişinău. În 2020, a fost distinsă cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer, Categoria C - „Artele plastice“, acordat de preşedintele României, Klaus Iohannis. A avut numeroase expoziţii în ţară şi peste hotare: în România, Bulgaria, Polonia, Canada, Siria, Irak, Franţa. Lucrările ei au fost expuse la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, care păstrează în fondurile sale o colecţie importantă a picturilor Valentinei Rusu-Ciobanu, la Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi”, la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Picturile sale se regăsesc în galeriile de artă din multe ţări.