Kremlinul „crește amenințarea” pentru Kiev: forțe militare și drone în regiunea separatistă din Republica Moldova

Kremlinul accelerează mobilizarea, producția de drone și operațiunile clandestine în regiunea separatistă Transnistria pentru a destabiliza Republica Moldova și a crește amenințarea la adresa Ucrainei, a dezvăluit o sursă aflată sub protecția anonimatului pentru publicația ucraineană ,,Kyiv Post”.

Kremlinul folosește regiunea transnistreană pentru destabilizarea Chișinăului. FOTO: Moldova Travel

Potrivit surselor ,,Kyiv Post”, măsurile de mobilizare au fost consolidate în regiunea separatistă transnistreană, rezerviștii fiind chemați în formațiunile militare locale, iar armamentul fiind scos din depozite.

Mai mult, au fost deschise centre de producție de drone și centre de instruire pentru pilotarea acestora.

Serviciul de Informații de la Kiev afirmă că măsurile Kremlinului urmăresc creșterea prezenței Rusiei în regiunea separatistă Transnistria, pe care Moscova o folosește pentru a destabiliza Chișinăul și pentru a crea tensiuni suplimentare de-a lungul frontierei cu regiunile de sud ale Ucrainei, sporind riscul ca grupuri de sabotaj să încerce să pătrundă pe teritoriul ucrainean.

„Pentru a-și atinge obiectivele, Moscova trimite agenți ai serviciilor speciale în Transnistria, a căror sarcină este să exacerbeze criza, să semene haos prin operațiuni informaționale, să provoace incidente și să desfășoare acțiuni de sabotaj”, a declarat o sursă din cadrul Serviciilor de Informații pentru publicația citată.

După ce Gazprom a oprit livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, aceasta a evitat colapsul doar pentru că Chișinăul a permis companiei „Moldovagaz” să furnizeze resursa energetică necesară, notează jurnaliștii publicației. Concentrarea actuală a Kremlinului în regiunea separatistă transnistreană marchează începutul unei operațiuni hibride rusești, legate de „alegerile prezidențiale” planificate pentru 2026. Aceasta are drept scop readucerea gazului rusesc gratuit la Tiraspol și consolidarea profilului liderilor pro-ruși:

„Operațiunea Rusiei urmărește, în special, să pună din nou Tiraspolul pe ‘acul’ gazului rusesc gratuit, să întărească imaginea liderilor pro-ruși și să acumuleze în mod clandestin contingentul militar al Rusiei în Transnistria, astfel încât, atunci când Kremlinul consideră necesar, toate forțele și resursele acumulate să fie pregătite pentru o escaladare militară”, a adăugat reprezentantul Serviciului de Informații.

Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă a Republicii Moldova, este un teritoriu susținut de Moscova încă de la destrămarea Uniunii Sovietice, în perioada 1991–1992.

,,Chișinăul a purtat un război fără succes pentru a împiedica regiunea pro-rusă să se separe de sub controlul său, în mare parte pentru că forțele armate ruse staționate acolo la acea vreme au intervenit de partea separatiștilor. Un acord de încetare a focului a lăsat în zonă un contingent de menținere a păcii al Rusiei, însă în noiembrie 1999, președintele rus Boris Elțîn a semnat, la Istanbul, un acord prin care Rusia se angaja să își retragă toate trupele până la 31 decembrie 2002. Reprezentanți ai Chișinăului, Tiraspolului, Ucrainei și OSCE au semnat, de asemenea, documentul, iar UE și SUA au participat în calitate de observatori.De atunci, Rusia a retras doar un număr redus de vehicule militare învechite din enclavă. Poziția Kremlinului privind nerespectarea termenului este că trupele sale trebuie să rămână în regiunea transnistreană, în pofida acordului de la Istanbul, pentru stabilitate regională”, se arată în același articol.

Cei aproximativ 470.000 de locuitori ai regiunii separatiste depind de finanțarea Rusiei, aceasta acoperind aproximativ 70% din cheltuielile „guvernamentale” ale regiunii. Subvențiile energetice rusești, prin furnizarea de gaze naturale, au permis industriei siderurgice și manufacturiere, ineficiente și de epocă sovietică, să își mențină piața, în special în Uniunea Europeană. Când Kievul a refuzat să prelungească contractul de tranzit al resurselor energetice către Europa, Moscova a refuzat să-și onoreze obligațiile contractuale și să livreze gaz regiunii separatiste transnistrene prin alte rute, invocând pretinsa datorie a Moldovagaz, neconfirmată de un audit internațional realizat la inițiativa Republicii Moldova. Ulterior, a reluat livrarea sub forma ajutoarelor umanitare destinate locuitorilor din stânga Nistrului.