Judecătorii-problemă, lăsaţi să plece onorabil din sistem

În loc să fie demişi, mai mulţi magistraţi cu abateri disciplinare au fost lăsaţi de CSM să plece de bunăvoie, ceea ce le-a permis să încaseze indemnizaţii de zeci de mii de lei şi să se încadreze în avocatură.

sistemului judiciar de elementele ce prejudiciază imaginea Justiţiei, pare să fi devenit un paravan pentru demisia onorabilă a judecătorilor compromişi. O bună parte din sancţiunile dictate de Colegiul disciplinar sunt anulate sau reduse de CSM. Bunăoară, în 2011, colegiul a propus ca trei judecători să fie demişi pentru abateri grave. În toate cazurile, CSM a dictat pedepse mai blânde: Nicolae Nogai şi Valeriu Gâscă s-au ales cu mustrări aspre, iar Alexandru Sandu – cu mustrare. Şi în cazul altor magistraţi s-a întâmplat acelaşi lucru.

„Le e milă să-i arunce în stradă“

Preşedintele Colegiului disciplinar crede că CSM nu pătrunde întotdeauna în esenţa procedurilor disciplinare din cauza volumului mare de lucru. „Colegiul este specializat pe investigarea încălcărilor disciplinare, are mai mult timp la dispoziţie, se întruneşte în şedinţă o dată pe lună. CSM are însă mult mai mult de lucru, de aceea se creează impresia că examinează propunerile noastre aşa, ca printre altele“, explică Nicolae Roşca.

„Sarcina pe care ne-o punem este ca nicio persoană să nu fie sancţionată pe bază de bănuieli. Noi nu privim judecătorul ca pe un infractor. Acolo unde găsim încălcarea, cu mici excepţii, hotărârile sunt aprobate unanim. Dar uneori se pare că judecătorilor din CSM li se face milă de colegii pentru care propunem sancţiuni. Se gândesc că au lucrat câte 15-20 de ani în sistem şi nu vor să-i arunce în stradă“, adaugă preşedintele Colegiului disciplinar.

„Nu cred că este vorba despre clemenţă sau de protejarea judecătorilor. Consiliul pune pe cântar toate circumstanţele şi analizează toate actele prezentate pentru justificarea învinuirilor. Se vede că acestea au vorbit în favoarea magistraţilor, de aceea li s-a permis să activeze în continuare, li s-a dat posibilitatea să-şi revadă unele poziţii şi să se corijeze“, spune, în replică, judecătoarea Dina Rotarciuc, membru al CSM.

„N-aş apela niciodată la un astfel de avocat“

Unul dintre cei care a ajuns în vizorul Colegiului disciplinar a fost preşedintele Judecătoriei Căuşeni, Petru Grumeza. În 2010, în privinţa lui au fost intentate trei proceduri disciplinare. La 18 octombrie 2010, Colegiul disciplinar a propus eliberarea acestuia din funcţia de preşedinte de instanţă, după ce a constatat o serie de abateri disciplinare. Astfel, pe vremea când Grumeza conducea judecătoria raională, din Cancelarie au dispărut trei dosare administrative şi unul penal, iar un act constatator a fost întocmit abia peste câteva luni. De asemenea, în 2009, acesta şi-a repartizat o cauză penală, fiind în situaţie de incompatibilitate.

În şedinţa Colegiului disciplinar, magistratul a declarat că abaterile au fost comise din neatenţie, întrucât are foarte mult de lucru, dar şi din vina unor angajaţi ai judecătoriei, care nu şi-ar fi onorat obligaţiile de serviciu.
La 31 ianuarie 2011, printr-un decret prezidenţial, Petru Grumeza a fost demis de la conducerea instanţei şi a rămas simplu judecător. Câteva luni mai târziu, la 11 octombrie 2011, el a depus o cerere de demisie din proprie iniţiativă, iar CSM a acceptat-o. Prin urmare, a primit indemnizaţia unică de câteva zeci de mii de lei, prevăzută de legislaţie în cazul demisiei onorabile a judecătorilor.

„Acum m-am încadrat în activitatea de avocat şi muncesc în continuare. Trebuiau să mă demită? Pentru ce? Eu nu mai vreau să revin la trecutul ăsta. Pe alocuri, au fost şi nuanţe politice“, atât ne-a declarat Petru Grumeza astăzi, la mai mult de un an de la demisie.„Părerea mea personală este că asemenea persoane nu au ce căuta în rândul judecătorilor. Acum e avocat, căci nimeni nu l-a lipsit de licenţa de jurist. Eu însă n-aş apela niciodată la serviciile unui astfel de avocat. Lumea ar trebui să ştie cine este el, dar, dacă cineva vrea să fie reprezentat de un asemenea specialist, nu are decât să-şi asume consecinţele“, comentează Dina Rotarciuc, membru al CSM.

„Din câte ştiu, Petru Grumeza şi-a depus cererea de demisie sub presiunea încălcărilor pe care le-a comis. Avea o serie de abateri de neiertat. Persoana care a încălcat cu adevărat trebuie eliberată din funcţie, ca să nu mai activeze în sistemul judecătoresc. Ca participanţi la proces, procurorii, judecătorii şi avocaţii trebuie să aibă principialitatea, moralitatea şi corectitudinea nepătate“, este de părere preşedintele Colegiului disciplinar, Nicolae Roşca.

Îşi dau seama că nu vor fi iertaţi

Printre cei care au plecat singuri în ultimii doi ani, după ce au comis abateri disciplinare, sunt şi judecătorii de instrucţie Mihai Drosu şi Sergiu Crutco, acuzaţi că au examinat dosare în comisariatele de poliţie, în aprilie 2009. „Faptul că nu le-a fost prelungit mandatul şi nu au fost numiţi în funcţie până la plafonul de vârstă este deja o pedeapsă foarte dură, care echivalează cu demiterea“, afirmă Dina Rotarciuc.

Cei doi nu au avut parte de indemnizaţia unică. „Nu văd nimic rău că vor să devină avocaţi. Fiecare trebuie să muncească undeva. Au studii, au copii şi trebuie să facă ceva pentru a-şi întreţine familiile“, mai spune judecătoarea.
Un alt membru al CSM, Dumitru Visternicean, care este şi judecător la Curtea Supremă de Justiţie, consideră că pedeapsa nu contribuie întotdeauna la corijarea judecătorilor. Potrivit lui, CSM nu poate să nu accepte demisia benevolă a unui judecător, chiar dacă acesta este subiectul unei proceduri disciplinare. 

„Atunci când nimereşte în mreaja răspunderii disciplinare, judecătorul cântăreşte lucrurile şi alege cea mai bună soluţie pentru el. Şi dacă depune cererea de demisie, îşi dă seama, probabil, că a săvârşit ceva pentru care nu va scăpa nepedepsit. Nu ştiu în baza cărei legi i-am putea interzice să plece din proprie iniţiativă şi am putea insista să fie eliberat din funcţie. Când le-am povestit colegilor din Lituania că la noi există o asemenea practică, mi-au răspuns că trebuie să ne bucurăm, într-o oarecare măsură, pentru că judecătorii noştri conştientizează ce au făcut şi că nu vor fi iertaţi“, precizează Dumitru Visternicean.

„Abateri sunt mai multe“

Atât membrii CSM, cât şi cei ai Colegiului disciplinar cad de acord într-o chestiune: majoritatea judecătorilor sunt, totuşi, oneşti. „Eu pot doar spera că sancţiunile aplicate vor contribui la curăţarea sistemului. O parte din judecători se uită la noi cu speranţă, având încredere că acţionăm corect. Abateri sunt cu mult mai multe, dar, din anumite motive, nu sunt intentate proceduri disciplinare. A greşi e omeneşte, dar greşelile comise cu bună ştiinţă nu pot fi iertate.

Pur şi simplu, cineva expune situaţia în aşa fel încât să pară că abaterea nu e atât de gravă  ca să protejeze unele persoane. Dar pentru omul care este parte în acest proces şi suportă consecinţele acestei abateri a judecătorului, desigur, aceasta înseamnă foarte mult“, conchide Nicolae Roşca. ; Articolul a fost scris în cadrul proiectului „Contribuţia la sporirea transparenţei şi eficienţei activităţii CSM din RM“ implementat de Centrul de Resurse Juridice şi finanţat de Fundaţia
Soros-Moldova.

Zeci de magistraţi vizaţi

În 2010, membrii CSM au intentat 52 de proceduri disciplinare în privinţa a 39 de judecători, unii dintre care erau vizaţi în două sau mai multe cazuri. În 2011, au fost pornite 57 de proceduri pe numele a 50 de magistraţi. În cele mai multe, s-a invocat încălcarea obligaţiei de imparţialitate şi aplicarea neuniformă a legislaţiei.

Articolul a fost scris în cadrul proiectului „Contribuţia la sporirea transparenţei şi eficienţei activităţii CSM din RM“ implementat de Centrul de Resurse Juridice şi finanţat de Fundaţia Soros-Moldova.