Interviu Interviu cu Valeriu Turea, ambasadorul Republicii Moldova în Portugalia: „Portughezii prețuiesc aportul moldovenilor“
0
L-am găsit pe Valeriu Turea în biroul său cu ferestre mari de la Ambasadă - o căsuță roz, cufundată în verdeață, de pe malul oceanului, undeva la periferia capitalei portugheze. Trimisul Chișinăului la Lisabona ne-a vorbit despre problemele și posibilățile concetățenilor noștri din țara lusitană.
Adevărul: Ați semnat, la sfârșitul lunii octombrie, aranjamentul pentru aplicarea Acordului în domeniul securității sociale între Moldova și Portugalia. Ce vor avea de câștigat moldovenii care muncesc aici?
Valeriu Turea: Aranjamentul prevede mecanismele de aplicare a Acordului pe toată gama securităţii sociale negociată între părţi, inclusiv boala şi maternitatea, paternitatea şi adopţia; pensiile de invaliditate, bătrâneţe şi de urmaş, prestaţii în caz de deces; plata indemnizațiilor de şomaj; accidentele de muncă şi bolile profesionale; evaluarea gradului de incapacitate; contestarea împotriva unei decizii de respingere a cererii ş.a.
În conformitate cu prevederile Acordului, sunt desemnate ca „organe de legătură": pentru Republica Moldova - Casa Naţională de Asigurări Sociale, iar pentru Portugalia - Direcţia Generală de Securitate Socială.
Acest acord a fost semnat încă în 2009. De ce abia acum au fost stabilite mecanismele de aplicare?
Semnarea documentului a constituit unul din subiectele prioritare ale Ambasadei în discuţiile cu colegii portughezi, dar trebuie să ţinem cont că anul curent este unul mai special pentru Portugalia. În februarie, au avut loc alegeri prezidenţiale, apoi, în vară, alegeri parlamentare. A urmat perioada formării noilor organe ale puterii legislative şi executive, stabilirea priorităţilor de guvernare, toate astea desfăşurându-se în condiţii de criză financiară. În niciun caz nu poate fi vorba de o tergiversare a semnării documentului. Dimpotrivă, cred că autorităţile portugheze au făcut un gest de corectitudine şi eleganţă, care merită a fi apreciat mai ales acum, când Guvernul este impus de situaţie să reducă drastic cheltuielile şi să economisească la limită. Cu atât mai plăcut a fost să-l aud pe ministrul Siguranței și Solidarității Sociale, Pedro Manuel Marques, spunând, în contextul unor aprecieri elogioase în adresa compatrioţilor noştri, că Portugalia recunoaşte şi preţuieşte contribuţia adusă de cetăţenii moldoveni de-a lungul anilor. La rândul meu, am afirmat că în Moldova este cunoscută şi apreciată la justa valoare această atitudine prietenească a Portugaliei, atât la nivel de autorităţi, cât şi la nivel de societate.
Vezi cum a ajuns o tânără din Moldova Miss în Portugalia
Moldovenii din Portugalia măcinaţi de dor, nu şi de criză
Criza din Portugalia i-ar putea „alunga" pe moldoveni acasă? Sau ei preferă totuși criza de aici în locul instabilității din Moldova?
Nu sunt sigur că aş putea să vă dau un răspuns univoc la această întrebare... În ceea ce priveşte dacă vor să se întoarcă acasă, situaţia este mai nuanţată şi nu se pretează la interpretări categorice şi monocolore. Eu nu prea cred că cei care au luat drumul străinătăţii au făcut-o din prea mare bucurie sau dintr-un fel de dor de ducă haiducesc. În cele mai multe cazuri, au fost decizii dificile, poate chiar dramatice, dar personale şi total asumate. Există compatrioţi care s-au stabilit definitiv în Portugalia şi perspectiva de a reveni în Moldova este aproximativă: au locuri de muncă acceptabile, au unde locui, copiii li s-au născut în Portugalia şi deja se exprimă mult mai uşor în portugheză decât în română. Alţii, chiar dacă o duc bine din punct de vedere material, aşa şi nu şi-au găsit echilibrul psihologic căutat. Vă rog să mă credeţi că dorul de casă, la o distanţă de aproape 5.000 de kilometri, nu e doar un pretext pentru a scrie poezii melancolice şi cântece de jale. Şi, în sfârşit, cea de-a treia categorie: cei care aşa şi nu şi-au găsit ceea ce sperau să găsească: salarii decente, locuinţă. Plus sănătate şubrezită. Dacă ar vrea moldovenii din Portugalia să se întoarcă acasă acum, pe timp de criză? Da, în cazul în care ar avea cel puţin aceleaşi condiţii pe care le au aici. Revenirea acasă a migranţilor este un fenomen global extrem de complex, care necesită importante resurse financiare şi de inteligenţă.
Ce fac autoritățile de la Chișinău pentru a-i readuce în țară?
Guvernul Republicii Moldova a iniţiat câteva programe cu scopul susţinerii revenirii cetăţenilor şi sprijinirii în deschiderea propriilor afaceri. Și Uniunea Europeană ne întinde o mână de ajutor. Proiectul „Consolidarea capacităţii Moldovei de gestionare a pieţei muncii şi reîntoarcere a migranţilor în cadrul parteneriatului de mobilitate cu UE" are ca obiectiv principal îmbunătăţirea calităţii informării cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare despre situaţia pe piaţa muncii din Moldova, posibilităţile actuale şi viitoare ale acesteia, dezvoltarea şi tendinţele de creştere a pieţei muncii, parteneriatul de mobilitate între UE şi Republica Moldova, programele de susţinere a moldovenilor întorşi acasă.
La această dată, câţi moldoveni trăiesc și muncesc cu actele în regulă în Portugalia?
Conform datelor statistice portugheze, în anul 2010 în Portugalia au fost înregistraţi 15.641 de moldoveni rezidenţi cu permis de şedere, ceea ce reprezintă o scădere cu 24 %, comparativ cu anul 2009.
Unde au dispărut cele 24 de procente și câți se află ilegal aici?
N-au dispărut, ci s-au „transformat". O bună parte din cetăţenii care sunt incluși în această cifră au obţinut cetăţenie portugheză, alţii au revenit acasă sau au plecat în alte ţări în căutarea unor condiţii de muncă mai avantajoase. În ceea ce priveşte cetăţenii aflaţi ilegal, autorităţile portugheze nu ne-au pus la dispoziţie asemenea date, iar Ambasada nu dispune de mecanisme pentru a monitoriza acest proces.
De ce nu avem la Chişinău o ambasadă a Portugaliei?
Cred că ar fi mai corect dacă aţi adresa această întrebare părţii portugheze. Eu pot exprima doar o opinie. Luând în consideraţie fluxul intens de persoane, mai ales în urma stabilirii în Portugalia a unui număr semnificativ de cetăţeni moldoveni, o ambasadă portugheză la Chişinău ar fi pe deplin justificată. Autorităţile moldoveneşti au transmis autorităţilor de la Lisabona această doleanţă, dar, după cum este absolut firesc, Portugalia are raţiunile ei. Deschiderea şi funcţionarea unei ambasade implică anumite costuri, care, mai ales pe timp de criză, trebuie să-şi aibă justificare. Din câte se pare, deschiderea unei misiuni diplomatice în Republica Moldova nu figurează pe agenda priorităţilor imediate ale diplomaţiei portugheze. Mai mult, numărul ambasadelor portugheze urmează să fie micşorat în baza închiderii misiunilor în zonele de eficienţă redusă.
Cred că trebuie să depăşim abordările emoţionale şi să fim realişti în această chestiune. Pe de altă parte, pot fi pe deplin înţeleşi cetăţenii moldoveni care sunt nevoiţi să meargă la Bucureşti, la Ambasada Portugaliei, pentru a-şi perfecta vizele. O soluţie ar fi aderarea Portugaliei la Centrul Comun de Vize de la Chişinău sau mandatarea unei ambasade străine să ofere servicii consulare pentru moldovenii care călătoresc în această ţară. În ultimă instanţă, Portugalia e cea care ia decizia. Cert este că autorităţile de la Lisabona n-ar trebui să fie îngrijorate de un eventual aflux de migranţi moldoveni, deoarece valul s-a domolit de câţiva ani buni.
GALERIE FOTO Fie leafa cât de rea, tot mai bună-i în Uniunea Europeană
Cum aţi descrie relaţiile dintre Moldova şi Portugalia?
Există un bun dialog politic moldo-portughez. Premierii Vlad Filat şi Passos Coelho au avut recent o întâlnire constructivă la Varşovia cu ocazia Reuniunii Parteneriatului Estic și au schiţat direcţiile prioritare ale cooperării bilaterale. Premierul portughez l-a invitat pe Vlad Filat la Lisabona în timpul apropiat. De asemenea, ministrul de Externe Iurie Leancă a discutat cu omologul său portughez Paulo Portas. Stabilirea unor contacte personale între lideri este foarte importantă, deoarece ea deschide calea spre dinamizarea şi aprofundarea colaborării între ţări.
Avem o foarte bună cooperare între mediile academice. În doar câteva luni, am semnat trei acorduri între Academia de Ştiinţe din Moldova şi Academia de Ştiinţe din Lisabona, Universitatea Tehnică din Moldova şi Universitatea Tehnică din Lisabona, Universitatea de Stat din Moldova şi Institutul Superior de Ştiinţe Sociale şi Politice din Lisabona.
Aş remarca şi colaborarea în domeniul culturii. Astă vară, am avut plăcerea să transmit Bibliotecii Naţionale şi Bibliotecii pentru copii „Ion Creangă" două seturi de cărţi portugheze - splendide, pur şi simplu, ca opere de artă tipografică, dar şi ca şi conţinut. Urmează gestul de răspuns - să transmitem Bibliotecii Naţionale a Portugaliei un lot din cele mai bune cărţi editate la noi. Apropo, la Universitatea de Stat se studiază limba portugheză şi avem promisiunea autorităţilor de la Lisabona că aceste cursuri vor fi extinse. Există un proiect interesant şi la nivel de uniuni ale scriitorilor din cele două ţări: vom edita o antologie bilingvă cu cele mai frumoase pagini din literatura pentru copii şi o antologie din cei mai reprezentativi poeţi clasici şi contemporani de la noi şi din Portugalia.
Dar relațiile economice? Sunt dispuşi portughezii sa investească în Moldova sau, invers, să accepte produsele noastre?
Da, există această disponibilitate, în pofida faptului că Portugalia se află la o distanţă de aproape 5.000 de kilometri de Moldova. În realitate, distanţa geografică e mai mult un clişeu, deoarece nu aceasta este bariera principală. Portughezii sunt interesaţi, în special, de domeniul infrastructurii, prospectările geologice, farmaceutică, de produsele biologic pure. La rândul lor, sunt gata să accepte o cooperare cu partenerii moldoveni în Portugalia. Ba mai mult, factorii de decizie s-au declarat gata să ajute oamenii noştri de afaceri în spaţiile unde Portugalia are o prezenţă puternică: ţările vorbitoare de limbă portugheză cu un potenţial economic uriaş - Angola şi Brazilia, spre exemplu. Ceea ce se solicită este previzibilitatea şi abordarea la cote maxime de responsabilitate.
În virtutea unor realităţi de dată mai recentă, nu cred că ar trebui să ne orientăm spre evoluţii spectaculoase în relaţiile bilaterale. Cu bătaie mai lungă este politica paşilor mici, dar siguri. Anume acest concept stă la baza proiectului „Moldova, o ţară apropiată", pe care Ambasada l-a lansat la începutul anului şi care îşi propune medierea cooperării la nivel de instituţii, întreprinderi, administraţie publică locală.
Există lucruri de reţinut şi în colaborarea dintre localităţi. Spre exemplu, oraşul Cascais este pe cale de a se înfrăţi cu Unghenii. În iunie 2012, la Cascais va avea loc reuniunea oraşelor înfrăţite cu această localitate, iar primarul de la Ungheni a primit deja invitaţia la eveniment. De asemenea, urmează să fie semnat un parteneriat de cooperare între Orhei şi São Domingo din regiunea Algarve, sudul Portugaliei.
Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md
Se încarcă comentariile...
