În 2016 moldovenii s-au adresat la CEDO de patru ori mai des decât media europeană VIDEO

FOTO arhivă

Pe parcursul anului 2016, la CEDO au fost înregistrate 839 de cereri împotriva Moldovei, ceea ce reprezintă o scădere cu 17% în comparaţie cu anul 2015. În pofida acestei reduceri, numărul cererilor depuse la Curte împotriva Moldovei, raportat la populaţia ţării, este foarte mare. În 2016, moldovenii s-au adresat la CEDO de patru ori mai des decât media europeană.

Analiza a fost efectuată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova, în baza Raportului de activitate al Curţii pentru anul 2016 şi a studierii jurisprudenţei CEDO în cauzele moldoveneşti.

Preşedintele CRJM, Vladislav Gribincea, a declarat la o într-o conferinţă de presă la IPN că reducerea numărului de cereri adresate Curţii în 2016 puţin probabil că este determinată de o respectare mai bună a drepturilor omului în Republica Moldova, pentru că niciun raport nu atestă o astfel de evoluţie. 

„Este vorba despre scăderea popularităţii Curţii Europene pentru Drepturile Omului în rândul populaţiei Republicii Moldova şi, în special, al avocaţilor. În anii 2011-2016 Curtea a respins peste 8.500 de cereri moldoveneşti fără o motivare clară”, a notat preşedintele Centrului.

Vladislav Gribincea a menţionat că cetăţenii moldoveni se adresează de patru ori mai des la CEDO, în comparaţie cu media europeană. Potrivit lui, acest număr mare vorbeşte despre neîncrederea în sentinţele emise de instanţele naţionale sau despre lipsa unor remedii în ţară.

Din anul 1997 şi până pe 31 decembrie 2016, CEDO a pronunţat 339 de hotărâri în cauzele moldoveneşti, dintre care 23 în anul 2016, cu patru mai mult decât în 2015. La acest capitol, Moldova devansează cu mult Germania, Spania sau Olanda, ţări care au aderat la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului cu mult timp înaintea Moldovei şi au o populaţie cu mult mai mare. Doar în 1,9% din hotărâri, Curtea a constatat că Republica Moldova nu a violat Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului.

Cele mai frecvente tipuri de violări constatate în cauzele moldoveneşti sunt: neexecutarea hotărârilor judecătoreşti, anchetarea inadecvată a maltratărilor şi deceselor, dar şi detenţia în condiţii proaste etc. În baza tuturor hotărârilor şi deciziilor pronunţate până la 31 decembrie 2016, Republica Moldova a fost obligată să plătească peste 16.2 milioane de euro. Potrivit lui Vladislav Gribincea, această sumă este mai mult decât întregul buget al instanţelor judecătoreşti pentru anul 2015.

Directorul de programe al Asociaţiei Promo-Lex, Alexandru Postica, a menţionat că 25% din toate cauzele comunicate Curţii în anul trecut se referă la dubla jurisdicţie, sunt cauze înaintate de către victimele abuzurilor comise în stânga Nistrului. Acestea sunt îndreptate atât împotriva Republicii Moldova, cât şi împotriva federaţiei Ruse. 

„Numărul respectiv mi se pare destul de mare, deci o pătrime din cazurile comunicate în anul 2016,â se referă la violarea drepturilor omului în regiunea transnistreană”, a notat Alexandru Postica. 

Acesta a mai spus că CEDO a făcut anumite constatări, care, în opinia sa, sunt foarte importante, şi anume că aşa-numitele instanţe juridice din regiune nu au legitimitatea de a dispune arestul persoanelor.