FOTO Statul dă bani cu ţârâita pentru edificiile culturale şi în anul 2014

În noul an, şase instituţii culturale vor primi bani din bugetul de stat pentru reparaţia sediilor. Cele câteva milioane de lei abia de ajung, însă, pentru restaurarea unei faţade sau pentru schimbarea ţevilor.

Din cele aproape 400 de milioane de lei planificate în 2014 pentru cultură, artă, sport şi activităţi de tineret, puţin peste 13 milioane vor fi alocate pentru reparaţia instituţiilor culturale. O parte din aceşti bani este destinată pentru restaurarea a patru monumente istorice: sediile Muzeului Naţional de Artă şi al Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă“, Sala cu Orgă şi conacul familiei Lazo din Piatra, raionul Orhei. De asemenea, au fost prevăzute fonduri pentru construcţia Teatrului de stat pentru tineret „Din strada Trandafirilor“ şi pentru restaurarea casei-muzeu „Grigore Vieru“ din satul Pererâta, raionul Briceni. În reparaţie de ani de zile, fiecare va primi câte 2-3 milioane de lei, ceea ce înseamnă că lucrările vor mai dura încă multă vreme.

„Încercăm să facem ceva din nimic“

Clădirea Muzeului de Artă din strada 31 August 1989 s-a transformat în şantier acum un deceniu. Faţada e aproape gata, dar interiorul încă este în schele. În proiectul bugetului erau prevăzute trei milioane de lei pentru continuarea lucrărilor, însă administraţia instituţiei a mai cerut un milion.

„Este cea mai mare sumă de care a beneficiat muzeul până acum pentru restaurare, dar e foarte puţin. Trebuie să începem lucrările de interior, să instalăm sistemele de încălzire şi de iluminare, apeductul, pardoseala, dar toate sunt foarte costisitoare. Cu cele patru milioane vom executa tâmplăria pe un sector de 1.700 de metri pătraţi, vom restaura decorul interior şi vom amenaja faţada“, explică directorul muzeului, Tudor Zbârnea.

Din suma de 36 de milioane de lei necesară pentru restaurare, estimată acum zece ani, până acum au fost investite 16,5 milioane de lei. În acest ritm, nu se ştie când îşi va recăpăta aspectul de altădată clădirea fostului gimnaziu de fete, fondat de Principesa Natalia Dadiani. „Calculaţi şi veţi înţelege că suntem încă foarte departe. Parcă am construi piramidele din Egipt, durează vreo 30 de ani. Încercăm şi noi să facem ceva din nimic. Aşa-i când nu sunt fonduri“, oftează managerul.

  Sala cu Orgă din Chişinău FOTO: Tudor Iovu         Au fost reparate doar acoperişul şi cupola

Nu vor dispărea prea curând schelele nici de la Sala cu Orgă. La şase ani de la demararea lucrărilor, doar acoperişul şi cupola au fost terminate. Pentru restaurarea fostei bănci orăşeneşti e nevoie de circa 50 de milioane de lei, din care s-au găsit până acum doar patru. În acest an, statul va mai acorda trei milioane de lei, dar banii nu vor schimba mare lucru.

„E prea puţin. Ideal ar fi să ne închidem pe jumătate de an, o echipă să lucreze pe interior, alta pe exterior şi aşa să terminăm. Pe porţiuni e foarte greu. Urmează să avem o şedinţă cu reprezentanţii Ministerului Culturii pentru a decide cum valorificăm aceşti bani. După părerea mea, trebuie schimbate reţelele inginereşti“, comentează directoarea Sălii cu Orgă, Larisa Zubcu.

Parcă am construi piramidele din Egipt, durează vreo 30 de ani. Aşa-i când nu sunt fonduri. Tudor Zbârnea, directorul Muzeului de Artă

Mansarda bibliotecii nu va fi gata în acest an

Circa două milioane de lei vor fi repartizate pentru sediul Bibliotecii „Ion Creangă“ din strada Alexei Şciusev, în trecut casa medicului V. Tverdohleb. Din lipsă de spaţiu pentru activităţi cu copiii, administraţia încearcă să extindă sediul.

„În 2008 am primit două milioane de lei din care au fost consolidaţi pereţii, fundamentul şi au fost schimbate ferestrele putrede, vechi de peste 100 de ani. Anul trecut, ni s-au oferit trei milioane din care a fost ridicată o mansardă. Mai aveam nevoie încă pe atât ca să finisăm lucrările de interior, dar cu două milioane nici în acest an nu vom trece în spaţiul nou. De şase ani tot tărăgănăm: în unele săli stăm doar cu podele normal, în altele am lipit singuri tapete şi am aşternut linoleum“, spune directoarea Claudia Balaban.

Ea susţine că despre lucrările exterioare nici nu poate fi vorba. „Anul trecut, am câştigat un proiect al Ambasadei Japoniei şi am cumpărat o bibliotecă mobilă, singura din ţară. Pentru reconstrucţii, însă, nu prea există fonduri străine. În aceste condiţii, ne bazăm doar pe banii statului“, precizează ea.

Sediul Bibliotecii pentru copii „Ion Creangă“ necesită inclusiv lucrări pe exterior FOTO: Tudor Iovu

Administraţia bibliotecii spera să finalizeze mansarda în acest an FOTO: Tudor Iovu

Proiecte cu finalitate

În schimb, va fi repusă pe picioare casa părintească a poetului Grigore Vieru. Potrivit oficialilor de la Ministerul Culturii, cele 2,2 milioane de lei alocate din buget sunt suficiente pentru restaurarea completă a viitorului muzeu.

„Urmează să selectăm firma care va executa lucrările, vom începe prin martie-aprilie şi le vom finaliza până la sfârşitul anului. Va arăta ca pe timpuri“, dă asigurări viceministrul Culturii, Gheorghe Postică. Casa de la Pererâta va fi o filială a Muzeului Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu“ şi va avea în faţă un bust al marelui poet.

Plin de speranţă este şi directorul Teatrului „Din strada Trandafirilor“, Iuri Harmelin. Instituţia a cumpărat în 2002 o clădire părăsită ca s-o transforme într-o viitoare casă a actorilor. „Lucrările s-au oprit acum cinci ani. Două milioane nu sunt sufiente ca să terminăm, dar cel puţin putem să le reluăm. Acum trebuie să punem acoperişul şi să instalăm reţelele tehnice. Mai sunt necesare încă 10 milioane de lei. Ministerul Culturii ne-a promis încă patru milioane, ne va ajuta şi Ambasada Federaţiei Ruse în Moldova. Astfel, sperăm să terminăm în acest an“, este încrezător regizorul.

Statul nostru găseşte zeci de milioane pentru judecătorii şi penitenciare, nu şi pentru cultură. Ion Ştefăniţă, director AIRM

100 de milioane, minimul necesar

Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei pentru Inspectare şi Restaurare a Monumentelor (AIRM), s-a arătat indignat de suma mică alocată pentru clădirile cu statut protejat. „Avem sute de edificii care care aşteaptă să fie restaurate, iar guvernanţii găsesc scuze. Ministerul Finanţelor a estimat că nici în următorii 100 de ani nu vor fi bani pentru restaurarea lor. Cele câteva milioane de lei pe an transformă monumentele în şantiere de lungă durată. Bine că pentru sediile instanţelor s-au găsit zeci de milioane!“, se revoltă Ion Ştefăniţă.

Specialistul estimează că anual e nevoie de cel puţin 100 de milioane de lei şi consideră că singura soluţie este parteneriatul public-privat. „Doar cu bugetul statului şi lipsa de atitudine a funcţionarilor nu facem nimic. Dacă statul ar investi 50% şi firma încă 50%, în zece ani putem schimba imaginea Chişinăului“, ne asigură directorul AIRM. 

Fondurile europene, o soluţie
În unele cazuri, fondurile Uniunii Europene sunt o salvare pentru monumentele istorice aflate în stare avansată de deteriorare. Un exemplu ar fi proiectul transfrontalier „Bijuterii medievale“, în cadrul căruia va fi renovată Cetatea Soroca, până în mai 2014. Lucrările vor costa trei milioane de euro, dintre care 2,7 milioane de euro este contribuţia Uniunii Europene. Complexul arhitectural Manuc-Bei din Hânceşti va fi restaurat, până în 2015, din fondurile Programului Operaţional România-Moldova-Ucraina 2007-2013. Pentru restaurare e nevoie de 2,2 milioane de euro.