Curtea Constituțională declară ilegală interdicția privind participarea la alegeri a unor membri ai ex-partidului Șor
0Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională interdicția de a candida la alegeri a unor membri ai formațiunii Șor, scoasă în afara legii. Membrii CC au invocat faptul că legea contestată conține atât carențe procedurale cât și substanțiale, aceștia dând curs marți sesizării depuse de mai mulți parlamentari apropiați prorusului Ilan Șor.
,,Curtea a declarat neconstituțională Legea nr. 280 din 4 octombrie 2023 pentru modificarea Codului electoral”, a anunțat Domnica Manole, președintele Curții Constituționale, la sfârșitul ședinței care a durat aproape șapte ore.
Constatările Curții Constituționale
Mai exact, magistrații Curții Constituționale de la Chișinău au admis sesizarea depusă în luna octombrie 2023 de Marina Tauber, Reghina Apostolova, Denis Ulanov, Vadim Fotescu și Petru Jardan, toți ajunși parlamentari pe listele formațiunii conduse de oligarhul fugar Ilan Șor.
,,Examinând sesizarea, Curtea a observat că înregistrarea proiectului de lege la Secretariatul Parlamentului și votarea acestuia în prima lectură a avut loc la 4 octombrie 2023, iar votarea proiectului de lege în a doua lectură a avut loc în după-amiaza aceleiași zile. Astfel, deputații au avut la dispoziție câteva ore pentru a formula propuneri şi amendamente la proiectul de lege pentru prima și cea de-a doua lectură. Așadar, pentru că la adoptarea Legii contestate Parlamentul nu a asigurat un echilibru corect între dreptul deputaţilor de a formula propuneri și amendamente la proiectul de lege şi principiul autonomiei parlamentare, Curtea a constatat că legea contestată contravine articolului 73 din Constituţie”au menționat reprezentanții structurii.
De asemenea, membrii CC au invocat faptul că legea contestată contravine și altor articole, precum 23, 38 și 54, susținând că ,,criteriile formulate de legislator trebuie să conțină texte neutre care să aibă o aplicabilitate generală. În caz contrar, legislatorul ar trebui să actualizeze criteriile în funcție de o eventuală hotărâre de declarare a neconstituționalității unui partid politic. Curtea a recunoscut că argumentele utilizate într-o decizie de declarare a neconstituționalității unui partid politic pot prezenta o importanță pentru legislator la reglementarea unui mecanism care ar limita drepturile electorale ale persoanelor care au contribuit la faptele pentru care partidul a fost declarat neconstituțional. Totuși, utilizarea directă a argumentelor dintr-o hotărâre a Curții pentru formularea criteriilor de ineligibilitate poate omite includerea unor categorii de subiecte care prezintă un pericol similar cu subiectele reglementate de lege sau poate conduce la utilizarea unor formulări prea generale, așa cum este cazul textului „au realizat alte fapte” de la articolul 16 alin. (2) lit. f) pct. 4) din Codul electoral.
În această cauză, Curtea a observat că criteriile de ineligibilitate nu conțin texte neutre care să permită evaluarea candidaților pe baza pericolului pe care îl prezintă candidații pentru obiectivele declarate de legislator. Astfel, criteriile de ineligibilitate îi vizează pe candidații a căror conduită a fost menționată în hotărârea de declarare a neconstituționalității partidului, fără să se le aplice candidaților a căror conduită nu a fost menționată în hotărâre, chiar dacă ambele categorii de candidații ar prezenta prin conduita lor același grad de pericol pentru obiectivele protejate de legislator. Această abordare a legislatorului permite limitarea exercițiului drepturilor electorale ale candidaților într-un mod discriminatoriu”, au mai afirmat aceștia.
Hotărâre definitivă
Hotărârea ce vizează legea pentru modificarea Codului electoral este definitivă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intrând în vigoare în ziua adoptării.
Aceasta viza introducerea în lege a mai multor criterii după care membrii ex-formațiunii politice nu puteau fi înscriși în curse electorale, între care dacă figurează în cauze penale sau în liste cu sancțiuni internaționale, acestea fiind supuse votului după ce magistrații Curții Constituționale au admis sesizarea Guvernului Recean privind scoaterea în afara legii a partidului condus de Ilan Șor.
Potrivit autorităților din Republica Moldova, Ilan Şor este cel care ar fi organizat manifestațiile antiguvernamentale de la Chișinău, despre care liderii politici au atenționat în repetate rânduri că fac parte din planul Kremlinului de a destabiliza țara.
Toamna trecută, cu câteva zile înainte de alegerile locale generale, șeful SIS de la Chișinău a anunțat că Rusia a alocat peste un miliard de lei moldovenești pentru a destabiliza Republica Moldova, punând la cale un scenariu care este executat prin diverse metode de „grupul criminal” creat și condus de Ilan Șor iar banii respectivi ar fi fost prevăzuți inclusiv pentru coruperea alegătorilor. Informațiile au fost negate de Şor.
În luna aprilie 2023, Şor a fost condamnat la 15 ani de închisoare, pedeapsă dictată în lipsă în cauza penală ,,frauda bancară”, însă se sustrage executării pedepsei în Israel, fiind și cetățean al acestui stat. Ilan Şor a fugit din Republica Moldova în 2019, când PDM, formațiunea oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc, a plecat de la guvernare.
Autoritățile moldovene au raportat mai multe deplasări ale lui Ilan Sor din Israel către Rusia.
Se încarcă comentariile...
