Curtea Constituțională a respins sesizarea privind înlocuirea limbii moldovenești cu limba română

Magistrații Curții Constituționale au respins parțial sesizarea privind legea care prevede înlocuirea sintagmei limba moldovenească cu limba română în legislația țării vecine, aceasta fiind depusă de deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, dar care au lipsit de la ședință. 

CC a admis parțial sesizarea deputaților BCS. FOTO: Arhivă

UPDATE Fostul ministru de Externe al României, Bogdan Aurescu, a salutat decizia Curții Constituționale din țara vecină.

„Salut decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova ce reconfirmă că limba română rămâne în legislația&Constituția Republicii Moldova. Acum 1 an salutam ca mininistru de externe adoptarea legii cf căreia limba de stat a RM e limba română.Cum am zis mereu, lb „moldovenească” a fost un construct artificial URSS pentru divizarea românilor”, a scris Aurescu pe platforma X, ex-Twitter.

---

,,Curtea a reținut că limba de stat a Republicii Moldova este limba română. Curtea a notat că prin dispozițiile legale contestate s-au operat modificări tehnice ale textului constituțional în acord cu o jurisprundență îndelungată și bine consolidată a Curții. Curtea a considerat vădit inadmisibilă sesizarea în partea referitoare la modificarea denumirii limbii de stat ca limbă română în actele normative adoptate de Parlament”, a declarat Domnica Manole, președintele Curții Constituționale (CC). 

Totodată, Curtea a decis neconstituțional articolului II din legea contestată care declară desuet textul „funcționînd pe baza grafiei latine”. 

,,Având în vedere jurisprudența Curții Constituționale relevantă, inclusiv analiza efectuată de Curte la §§ 24-28 din Hotărârea nr. 17 din 4 iunie 2018, decurge că aplicarea desuetudinii ține de competența judecătorilor constituționali sau de drept comun. Doar judecătorii pot declara desuetă o prevedere normativă, pentru că aceasta și-a pierdut legitimitatea. 

Spre deosebire de judecători, legislativul are posibilitatea de a abroga legile pe care le-a adoptat. Pe lângă competența amendării, posibilitatea abrogării unei legi reprezintă instrumentul propriu al legislativului de eliminare din circuitul juridic a unei legi care nu a fost aplicată o perioadă îndelungată de timp fie pentru că este nerezonabilă, fie pentru că relațiile sociale au evoluat, căpătând forme care nu mai pot fi încadrate în limitele acesteia. În orice caz, atât amendarea unei legi desuete, cât și abrogarea sa se face de către Parlament prin adoptarea unei legi noi. Acesta este atribuția de bază și funcția ce determină rațiunea de a fi a Parlamentului, potrivit articolului 72 din Constituție. Declararea desuetudinii legilor reprezintă o atribuție improprie pentru legislativ și, prin urmare, adoptând articolul II din Legea nr. 52 din 16 martie 2023, Parlamentul și-a depășit competența prevăzută de articolul 72 din Constituție”, au mai menționat reprezentanții CC.

Drept urmare, Curtea a confirmat ,,respectarea exigențelor jurisprudenței constituționale în formularea textului articolului 13 alin. (1) din Constituție: „Limba de stat a Republicii Moldova este limba română, funcționând pe baza grafiei latine”.

Ședință fără autorii sesizării

Autorii sesizării, Zinaida Greceanîi, Vlad Batrâncea și Vladimir Voronin, parlamentarii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), au lipsit de la ședința de luni a Curții Constituționale.

,,Parlamentul a acționat în limitele competențelor și a atribuțiilor constituționale, reieșind din necesitatea și obligativitatea implementării unor considerente cu valoare constituțională conținute în actele înalte Curți și care statuează un postulat incontestabil și anume că limba de stat a Republicii Moldova este limba română”, a declarat Radu Radu, reprezentantul Parlamentului de la Chișinău la CC. 

Decizia Curții este definitivă și nu poate fi atacată în instanța superioară, ea intrând în vigoare în ziua adoptării.

Când a fost votată legea

În data de 22 martie 2023, Maia Sandu a promulgat legea, afirmând că aceasta confirmă adevărul istoric și incontestabil că limba de stat a Republicii Moldova este cea română.

,,Cei care ne-au zis decenii la rând că noi, cetățenii Republicii Moldova, vorbim limba „moldovenească” și nu româna - au urmărit un singur lucru: să ne dezbine. Și aceasta pentru că, odată ce ai divizat un neam, îl poți subjuga și controla mai ușor. Un popor dezbinat nu reprezintă o forță unită, care să se poată proteja. Nu de lingvistică și-au bătut capul cei care au încercat să ne divizeze, ci de cum să țină blocată Moldova într-o veșnică ceartă națională. Sunt convinsă că limba română trebuie și poate să fie catalizatorul consolidării societăţii noastre, iar pentru aceasta ea trebuie să fie respectată şi, bineînţeles, să fie însuşită şi vorbită de către toţi cetăţenii noștri”, a punctat lidera de la Chișinău. 

Acțiunea a fost făcută la șase zile de la votul final din Parlament al proiectului care prevede înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația țării. De asemenea, vizează înlocuirea sintagmelelor „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”.

La votul în prima lectură au fost scandal și îmbrânceli în Legislativul de la Chișinău între parlamentarii PAS, partidul de guvernământ, și aleșii poporului Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, adică opoziția care au părăsit mai devreme ședința, dar au revenit înainte de procesul de vot. Reprezentanții partidului pro rus Șor au lipsit de la ședință.