Socialiștii și comuniștii de la Chișinău au atacat legea privind limba română la Curtea Constituțională
0Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor cer magistraților Curții Constituționale să verifice legalitatea legii privind limba română, promulgată recent de Maia Sandu, motivând că o asemenea modificare în Constituție trebuie făcută prin referendum.

Reprezentanții Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) afirmă că proiectul privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația țării a fost votat de un număr mai mic de deputați decât cel prevăzut de lege.
,,Curtea Constituțională să verifice constituționalitatea la legile votate de Parlament, ceea ce ține de articolul 13 a Constituției Republicii Moldova. Considerăm că Constituția trebuie respectată, dacă se dorește ca Constituția să fie amendată, cei de la guvernare trebuie să petreacă un referendum. Decizia aparține poporului și Constituția nu poate fi modificată printr-o lege organică votată de majoritatea simplă în Parlament. La Parlament, aceste proceduri în conformitatea cu legea cer votul a 2/3 din deputați, 68 de deputați și această procedură a fost ignorată”, a declarat deputatul Blocului Socialiștilor și Comuniștilor Vlad Batrîncea.
,,Doar cetățenii și doar Parlamentul cu o majoritate constituțională au dreptul legal de a veni cu asemenea amendamente, acest lucru o să-l demonstrăm în ședința Curții Constituționale. Acest lucru este un cartonaș galben pentru această guvernare”, a spus socialistul Maxim Lebedinschi.
Reprezentanții Parlamentului și ai Președinției nu au venit, deocamdată, cu un comentariu cu privire la sesizarea la Curtea Constituțională.
Legea promulgată de președinta țării
În data de 22 martie, Maia Sandu a promulgat legea, afirmând că aceasta confirmă adevărul istoric și incontestabil că limba de stat a Republicii Moldova este cea română.
,,Cei care ne-au zis decenii la rând că noi, cetățenii Republicii Moldova, vorbim limba „moldovenească” și nu româna - au urmărit un singur lucru: să ne dezbine. Și aceasta pentru că, odată ce ai divizat un neam, îl poți subjuga și controla mai ușor. Un popor dezbinat nu reprezintă o forță unită, care să se poată proteja. Nu de lingvistică și-au bătut capul cei care au încercat să ne divizeze, ci de cum să țină blocată Moldova într-o veșnică ceartă națională. Sunt convinsă că limba română trebuie și poate să fie catalizatorul consolidării societăţii noastre, iar pentru aceasta ea trebuie să fie respectată şi, bineînţeles, să fie însuşită şi vorbită de către toţi cetăţenii noștri”, a punctat lidera de la Chișinău.
Acțiunea a fost făcută la șase zile de la votul final din Parlament al proiectului care prevede înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația țării. De asemenea, vizează înlocuirea sintagmelelor „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”.
La votul în prima lectură au fost scandal și îmbrânceli în Legislativul de la Chișinău între parlamentarii PAS, partidul de guvernământ, și aleșii poporului Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, adică opoziția care au părăsit mai devreme ședința, dar au revenit înainte de procesul de vot. Reprezentanții partidului pro rus Șor au lipsit de la ședință.
Critica Kremlinului
Legea a stârnit și indignarea Kremlinului, care prin purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a anunțat că, urmând logica istorică, limba română ar trebui numită „moldovenească“.
În replică, Nicu Popescu, șeful diplomației de la Chișinău, a spus că declarațiile Mariei Zaharova reprezintă o ingerință în treburile interne ale Republicii Moldova, precizând ca țara sa nu acceptă lecții de istorie.