Cum putem cuceri lumea cu mere moldoveneşti

Fermierii moldoveni s-au întors dintr-o vizită de studiu din Polonia, unde au învăţat tehnologii noi şi strategii de marketing eficient. Chiar dacă sunt concurenţii noştri direcţi pe mai multe pieţe, producătorii agricoli polonezi au împărtăşit din experienţele lor.

Timp de cinci zile, câţiva fermieri moldoveni au avut întrevederi cu managerii şi specialiştii cooperativelor poloneze din localităţile Belsk Duzy, Suchozebry, Warka, Grojec, Varşovia, de la care au învăţat cum să cucerească piaţa merelor din Occident.

TEHNICA RĂRIRII CHIMICE, UNA DINTRE GĂSELNIŢE

Printre aceştia este şi Petru Stratan (38 de ani) din Sirota, raionul Orhei, care exportă în Rusia 90% din roada culeasă de pe cele 20 de hectare de livadă pe care o are. „Polonezii sunt concurenţii noştri principali pe piaţa din Rusia, de la care avem de învăţat foarte multe. Chiar şi aşa, ne-au deschis uşile la depozite şi ne-au arătat ce echipamente şi ce tehnologii folosesc“, povesteşte fermierul.

Au văzut în Polonia tehnici demne de urmat, care au costuri reduse în timp ce merele sunt mai calitative. „De exemplu, polonezii au noroc de precipitaţii multe, dar au un risc mai mare ca pomii să se îmbolnăvească. Astfel, ei folosesc staţii meteorologice, care spun exact când este vreun pericol, când trebuie să foloseşti pesticidul X sau Y, ca să nu ai prea mulţi nitraţi în mere şi ca să nu cheltui mulţi bani“, spune Petru Stratan. Nu este singura găselniţă. Polonezii ştiu şi cum să-şi ajute pomii să le dea o roadă bogată. „Folosesc tehnica răririi chimice, care e similară cu o operaţie pe creier. Ca să ai mere uniforme, trebuie să ai o anumită cantitate de fructe pe copac. Copacii sunt stropiţi cu un preparat care lasă doar merele cu perspectivă, dar pentru asta trebuie să cunoşti temperatura, umiditatea, vârsta copacului, etc.“, explică bărbatul.

Producătorii moldoveni au văzut ce tehnologii au polonezii FOTO: ACED

Petru Stratan spune că producătorii din Republica Moldova au de învăţat multe de la polonezi. Iar la întrebarea de ce polonezii reuşesc şi moldovenii nu, are un argument ferm: „Noi am fost alintaţi. Polonezii care exportau mere în Rusia plăteau taxe suplimentare, ceea ce i-a făcut să depună eforturi colosale pentru a-şi îmbunătăţi calitatea. Asta în timp ce noi nu plăteam taxe. Odată ce Rusia a devenit membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, aceste taxe au dispărut“.

După vizita de studiu, organizată de ACED (Proiectul Competitivitatea Agricolă şi Dezvoltarea Întreprinderilor), bărbatul este sigur că pentru a intra pe piaţa europeană producătorii noştri trebuie să aibă strategii foarte bune ca să-i determine pe cumpărători să aleagă merele moldoveneşti în detrimentul celor poloneze.

Dacă nu depunem efort pentru a schimba tehnologiile, vom dispărea ca producători de pe piaţa mondială de mere. Petru Stratan, fermier

REŢETA POLONEZILOR

De aceeaşi părere este şi Grigore Cioglea (35 de ani) din Costeşti, raionul Ialoveni, care spune că secretul polonezilor este asocierea în cooperative. „Au lăsat principiile şi orgoliile la o parte, pentru că au înţeles că un producător mic nu are şanse să iasă pe o piaţă serioasă. Aşa trebuie să facem şi noi“, spune bărbatul.

Înainte să fie stoarse, fructele sunt spălate FOTO: ACED

OBIŞNUINŢĂ LA EI, SF LA NOI

Tot prin cooperare au reuşit să obţină bani europeni cu ajutorul cărora au construit frigidere enorme, care le permit să păstreze merele pentru o perioadă îndelungată şi să le vândă în afara sezonului. „Au frigidere de 10.000 de tone. Este ceva extraordinar. În Moldova asta ţine de domeniul fantasticului. Noi avem frigidere de cel mult 2.000 de tone. N-are rost să-şi facă fiecare câte un frigider de 100 de tone când poţi face unul mai mare, cu o linie de sortare, reţea de canalizare şi toată infrastructura necesară, iar cumpărătorul să vină într-un sigur loc şi să ia toată marfa odată“, explică Grigore Cioglea.

Resturile ajung furaj pentru animalelor FOTO: ACED

Totodată, producătorul spune că polonezii storc la propriu totul din mere. „Merele care nu corespund criteriilor de vânzare ajung suc, iar resturile sunt procesate şi devin hrană la animale“, mai adaugă bărbatul.

Am avut colhozuri în URSS şi acum este greu să convingi pe cineva să se asocieze din nou. Radu Voicu, expert AID

CERINŢELE S-AU SCHIMBAT

„Cerinţele pe piaţa externă s-au schimbat. De exemplu, în Rusia fructele nu se mai vând în pieţe, ci în supermarkete. Se cer ca merele să fie în cutii de carton, să fie de aceeaşi mărime, poate, de o anumită culoare etc.“, comentează Radu Voicu, expert Asociaţia Alternative Internaţionale pentru Dezvoltare.

Totodată, specialistul vine şi cu o explicaţie ce rezumă reticenţa moldovenilor pentru asocierea în cooperative. „Noi am avut perioada Uniunii Sovietice. Acum este greu să convingi pe cineva să facă acest pas, odată ce şi-a văzut bucăţica lui de pâmânt. Apar tot felul de invidii şi comentarii, că unii lucrează mai mult, alţii mai puţin, însă producătorii trebuie să înţeleagă că aceasta este soluţia“, susţine specialistul.