Corupţia poate îngropa visul european al Republicii Moldova

O instabilitate politică prelungită la Chişinău pică prost şi pentru Bruxelles în contextul în care Rusia nu are nici un gând să stopeze ofensiva rebelilor pro-ruşi din Estul Ucrainei, deşi se confruntă cu un început de recesiune economică pe fondul deprecierii preţului petrolului.

Sebastian Rusu, jurnalist şi consultant politic, a precizat că actuala clasă politică de la Chişinău, care şi-a asumat opţiunea pro-europeană pentru Republica Moldova, trebuie să fie conştientă că prin jocuri de culise interne de partid se decrediblizează la Bruxelles şi oferă Rusiei încă un argument de a continua un război de uzură cu Chişinăul, aşa cum s-a întâmplat cu blocada impusă vinului şi fructelor moldoveneşti pe piaţa rusească. 

Care este miza acestui blocaj al partidelor pro-europene? Liberalii sunt excluşi deoarece vor integrarea în NATO, respectiv reforma justiţiei prin aducerea unui specialist din UE ca procuror general în RM?

În opinia mea, blocajul politic în care se află în momentul de faţă partidele pro-europene de la Chişinău este determinat de interese particulare în împărţirea puterii politice între liderii PDLM, PDM şi PL, fapt care demonstrează imaturitate politică crasă în contextul în care haosul politic actual nu face decât să compromită opţiunea pro-Vest a Republicii Moldova. Analizând site-urile de ştiri şi declaraţiile politicienilor de la Chişinău din ultimile zile aş putea spune că principalul vinovat nu este numai liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu ci şi liderii PLDM şi PDM, Vlad Filat şi Marian Lupu care se dovedesc incapabili să găsească un algoritm de partajare a puterii politice astfel încât să se evite o criză politică prelungită care să dea “apă la moară” actorilor politici moldavi simpatizanţi ai ideii putiniene de construcţie a Uniunii Euro-Asiatice, ca o contrapondere geopolitică la UE. Nu cred că excluderea liberalilor lui Mihai Ghimpu de la masa negocierilor construcţiei AIE-3 de către liderii PLDM şi PDM, Vlad Filat şi Marian Lupu s-ar datora faptului că liberalii doresc integrarea Republicii Moldova în NATO, ci mai degrabă are la bază problema reformării Justiţiei, o problemă încă belicoasă şi pentru politicienii şi grupurile de interese de la Bucureşti, dar la Chişinău unde s-au făcut progrese mici sub acest aspect şi nu s-a văzut încă “nici un peşte mare din elita politică şi de business moldavă la puşcărie pentru fapte de corupţie”. Pe lângă acest aspect, ar mai putea fi fără doar şi poate şi alte probleme de partajare şi control politic ale unor instituţii între PLDM, PDM şi PL astfel încât Mihai Ghimpu să condiţioneze formarea AIE 3 prin prisma gafei pe care au făcut-o Filat şi Lupu când s-au grăbit să semneze alianţe dintre partidele acestora şi să clameze sprijinul tacit al comuniştilor în ton cu celebrul dicton caragialesc: “Curat, murdar, Coane Fănică!!”. O instabilitate politică prelungită la Chişinău pică prost şi pentru Bruxelles în contextul în care Rusia nu are nici un gând să stopeze ofensiva rebelilor pro-ruşi din Estul Ucrainei deşi se confruntă cu un început de recesiune economică pe fondul deprecierii preţului petrolului. Clasa politică de la Chişinău care şi-a asumat opţiunea pro-europeană pentru Republica Moldova trebuie să fie conştientă că prin astfel de jocuri de culise interne se decredibilizează la Bruxelles şi oferă Rusiei încă un argument de a continua un război de uzură cu Chişinăul, aşa cum s-a întâmplat cu blocada impusă vinului şi fructelor moldoveneşti pe piaţa rusească. 

PLDM şi PDM vor să facă un guvern minoritar sprijinit în parlament de comunişti? Ce reprezintă asta pentru RM, pentru stabilitatea sa geopolitică, geostrategică? Generaţia care în 2009 a spus “NU Voronin” este astăzi jignită?

Dacă PLDM şi PDM vor face un guvern minoritar cu sprijinul tacit al PCRM în Parlamentul de la Chişinău ar compromite întreg efortul depus în aceşti ani de întreaga societate moldavă pentru asigurarea unui viitor european şi ar reprezenta un eşec geopolitic pentru elita politică de la Bruxelles întrucât s-ar pierde un avanpost între UE şi Rusia la Marea Neagră în vreme ce Ucraina este de luni bune în pragul unui război civil în estul rusofon. Un guvern minoritar sprijinit de comunişti în Parlament ar fi extrem de fragil şi totodată şantajabil de Vladimir Voronin care în schimbul acestui troc ar cere controlul anumitor instituţii cheie din umbră. O asemenea combinaţie gândită de Vlad Filat şi Marian Lupu ar fi pe placul Kremlinului care ar controla politic evoluţia viitoare a Republicii Moldova prin intermediul PCRM-ului, fiindcă este greu de crezut că Vladimir Voronin şi-ar schimba peste noapte opţiunea sa politică, devenind peste noapte pro-european. Nu cred că generaţia care a spus în 2009 “ Jos Voronin!!” se simte bine într-o asemenea combinaţie politică fiindcă ar fi trădată de liderii PDM şi PLDM prin această alianţă perversă cu PCRM în Parlamentul de la Chişinău dacă se va concretiza în următoarea perioadă de timp. În general, privind retrospectiv din 2009 până în prezent partidele pro-europene de la Chişinău au înregistrat progrese mici în transformarea societăţii moldave şi multe dintre promisiunile făcute cetăţenilor s-au pierdut în lupta politicianistă din jurul guvernării, iar o alianţă între PLDM, PDM şi PCRM ar îngropa definitiv aspiraţiile pro Vest ale acestei generaţii care a avut curajul în aprilie 2009 să schimbe radical drumul Moldovei spre Occident, răsturnând regimul dictatorial condus de Vladimir Voronin. 

Ar trebui statul român să se implice mai mult? Klaus Iohannis şi-a amânat vizita la Chişinău.Victor Ponta şi-a amânat şi el vizita? Ce se întâmplă? Avem un blocaj şi la Bucureşti nu doar la Chişinău?

Din punct de vedere istoric, Republica Moldova-Basarabia este România şi nimeni niciodată nu va putea schimba această realitate istorică şi pentru clasa politică de la Bucureşti indiferent de orientările ideologice ale acesteia acest lucru este evident şi nu le putem imputa lipsa de interes pentru Republica Moldova. În momentul de faţă, la Bucureşti se pretrece un schimb de echipe la nivel prezidenţial şi politic după sfârşitul celor 10 ani de mandat al preşedintelui Traian Băsescu şi acest lucru afectează pentru moment şi Chişinăul întrucât noul preşedinte Klaus Werner Johannis este încă novice în problemele cooperării Bucureşti-Chişinău. Cred că Bucureştiul trebuie să pregătească o strategie mult mai aplicată pentru Republica Moldova astfel încât în 20- 30 de ani Chişinăul să fie pregătit să adere la NATO şi la UE în contextul în care şi elita politică moldavă îşi va menţine această opţiune politică clară în contextul războiului civil din Ucraina şi a presiunilor economice pe care le exercită direct şi indirect Federaţia Rusă. Amiciţia dintre Victor Ponta şi Iurie Leancă a fost una politico-electorală şi în opinia mea tema Republica Moldova a fost pentrul premierul român doar de imagine pentru voturile românilor de peste Prut şi nu s-a identificat cu Moldova aşa cum s-a întâmplat cu Traian Băsescu care fără doar şi poate a făcut tot ce era cu putinţă să sprijine activ drumul pro Vest al Chişinăului. Pentru moment nu cred că este un blocaj între Bucureşti şi Chişinău ci mai degrabă o expectativă politică a noului preşedinte Klaus Werner Johannis care aşteaptă să vadă cum va evolua politic situaţia de la Chişinău pentru a nu legitima politic compromisul PLDM-PDM cu PCRM.

Tot ce s-a construit din 2009 este reversibil in RM?

Da, tot ce s-a construit din punct de vedere instituţional după momentul aprilie 2009 ar putea fi distrus peste noapte dacă liderii pro-europeni nu îşi vor băga minţile în cap şi nu îşi vor bate joc de sprijinul politic şi economic pe care îl oferă Bruxellesul dacă vor permite forţelor pro-ruse să preia puterea politică. Pe de altă parte, situaţia tensionată din Ucraina coroborată cu Transnistria nu poate aduce linişte la Chişinău în contextul în care Filat, Lupu şi cu Ghimpu se luptă aiurea pentru împărţirea puterii politice şi reformele pentru modernizarea statului sunt întârziate. Republica Moldova  este obligată de situaţia de la graniţele sale să îşi reformeze statul, Justiţia şi Constituţia pentru a-şi păstra credibilitatea şi opţiunea pro Vest. Corupţia şi criminalitatea transfrontalieră alături de incertitudinea politică actuală de la Chişinău poate îngropa oricând visul european al întregii societăţi moldave.

Sebastian Rusu este de profesie jurnalist şi consultant politic, doctor în ştiinţe sociale, cu teza „Confruntări politico-ideologice în alegerile din deceniul al IV-lea (1930-1940)” susţinută în anul 2012, unde a analizat imaginarul politic şi construcţia electorală a partidelor politice din România Mare.