Boris Gâlcă: Am rămas cumva surprins de numărul de persoane recenzate

Boris Gâlcă, reprezentantul adjunct al Fondului ONU pentru Populaţie FOTO: www.europalibera.org

Boris Gâlca, reprezentantul adjunct al Fondului ONU pentru Populaţie (UNFPA) în Republica Moldova, a rămas surprins de datele prezentate cu privire la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor. Contactat de IPN să comenteze rezultatele exerciţiului, Boris Gâlca a remarcat să recensământul din 2014 a fost un exerciţiu executat de capacitatea naţională, iar datele publicate sunt preliminare care dau un motiv de analiză pentru autorităţi.

Recensământul din anul 2014 din Moldova a fost special din câteva considerente, spune Boris Gâlca, menţionând că acesta a fost al doilea recensământ de la obţinerea independenţei, la fel, a fost un recensământ al Populaţiei, dar şi al Locuinţelor, care s-a efectuat în premieră în afara spaţiului UE (Moldova a fost prima ţară din ţările CSI care a executat şi un recensământ al locuinţelor). În al treilea rând, recensământul a fost finanţat din bugetul de stat, ceea ce denotă o responsabilitate majoră a Guvernului în executarea lui. La fel în premieră, datele obţinute de la recensământ vor fi verificate prin ancheta de control post-recensământ.

„Recensământul trebuie privit ca un exerciţiu pur statistic şi să nu aibă conotaţii politice. Fondul ONU pentru Populaţie a susţinut eforturile Republicii Moldova de a executa acest recensământ şi anume a pus la dispoziţie expertiza şi practica internaţională spre a fi considerate de autorităţile naţionale, inclusiv la planificarea, executarea şi analiza datelor exerciţiului de numărare a populaţiei. Apreciem că la scară naţională recensământul a fost executat satisfăcător, totuşi cu menţiunea ca unele lecţii învăţate sunt binevenite pentru executarea viitorului recensământ, care ar trebui organizat în 2021”, a declarat Boris Gâlca.

Reprezentantul adjunct UNFPA a subliniat că standardele internaţionale recomandă ca datele preliminare trebuie publicate la 6 luni de la executarea unui recensământ, în cazul R. Moldova trebuiau obligatoriu făcute publice până la 31 decembrie 2014, astfel ca recensământul să fie raportat la runda 2010 de recensăminte regionale (petrecute în perioada 2005-2014). Biroul Naţional de Statistică (BNS) trebuie să publice datele finale ale recensământului în maximum 2 ani şi 7 luni, conform aceloraşi cerinţe internaţionale stabilite. Totuşi, datele finale pot fi publicate şi mult mai înainte, dacă există capacitatea naţională de prelucrare a chestionarelor.

„Nu m-aş grăbi să fac anumite concluzii referitor la publicarea datelor preliminare şi e bine să aşteptăm datele finalizate în totalitate. Am rămas cumva surprins de numărul total al populaţiei raportate, care este sub trei milioane. Recensământul din 2004 a raportat 3 milioane şi 388 de mii de persoane, iar cel din 2014 spune că avem circa 2 milioane şi 900 de mii. Ipotetic, în baza acestor date furnizate de BNS, am putea spune că populaţia a descrescut din 2004 până în prezent cu circa 400 de mii”, a subliniat Boris Gâlca.

Reprezentantul adjunct UNFPA a comentat şi datele cu referire la numărul de migranţi. „Se vehiculau diferite cifre de persoane aflate la muncă peste hotare - de la 700 mii până la peste 1 milion de migranţi şi toţi înţelegeau, cu certitudine, că ţara nu-şi cunoaşte numărul real de migranţi, dar iată că recensământul ne oferă o cifră-surpriză, mult mai mică decât cea vehiculată. Am dori să vedem totuşi datele finale”, a menţionat Boris Gâlca.

Se pare că cel mai dificil a fost executarea recensământului în Chişinău, a apreciat sursa. „În spaţiul rural a fost o rată de acoperire înaltă, pe când în Chişinău în jur de 30% de populaţie nu a fost recenzată. Conform datelor BNS, la scară naţională, populaţia acoperită de recensământ a fost de 94% ceia ce vine să valideze Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor”, a adăugat expertul.

Recensământul rămâne a fi unica sursă veridică de numărare a persoanelor. Datele preliminare sunt nişte cifre care dau de gândit, cifre care trebuie să orienteze factorii de decizie asupra unor strategii pentru politicile demografice, la fel pentru punerea în aplicare a programul naţional strategic de securitate demografică aprobat de Guvernul Republicii Moldova. „Surprinzătoare sunt şi datele că Moldova rămâne o ţară rurală contrar tendinţelor de emigrare a tinerilor de la sate, de îmbătrânire a populaţiei şi a dispariţiei mai multor sate de pe harta Moldovei. Explicaţia ar fi şi prin faptul că datele recensământului din 2004 au fost eronate”, a încheiat Boris Gâlca.

Potrivit datelor preliminare ale recensământului, populaţia Republicii Moldova este sub 3 milioane de oameni (2913281), printre care 11,29% (329108) plecaţi peste hotare.