Cum influențează instrumentele rusești de propagandă Europa
0Expertul în propagandă și dezinformare Dietmar Pichler explică în Kyiv Post modul în care Moscova exploatează vulnerabilități deja existente pentru a-și răspândi și amplifica mesajele.
Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a scos în evidență eficiența instrumentelor de propagandă ale Kremlinului în Europa. Este rezultatul unui efort desfășurat pe termen lung, iar mai mulți factori au contribuit la receptivitatea unei părți a opiniei publice europene. Kyiv Post a discutat cu Dietmar Pichler, fondatorul Disinfo Resilience Network din Austria, despre strategia Moscovei în spațiul informațional occidental.
„O influență care nu a început în 2022”
„Interferența rusă nu a început nici în 2022, nici în 2014”, spune Pichler. Potrivit expertului, mințile multor occidentali sunt încă marcate de campaniile sovietice de „măsuri active” din anii ’80, iar narațiunile anti-occidentale – și, în mod particular, anti-NATO – circulă încă din perioada Războiului Rece. După 2014, mesajele anti-UE și anti-Ucraina s-au extins și au devenit parte a discursului public în multe state europene.
„Da, propaganda rusă a fost extrem de eficientă în Europa timp de decenii, în mare parte pentru că am refuzat să o contracarăm sau să îi înțelegem complexitatea”, afirmă el.
Zonele unde narațiunile rusești prind cel mai ușor
Pichler indică Serbia și pozițiile politice ale premierului ungar Viktor Orbán ca exemple evidente. Dar subliniază că influența Moscovei se observă și în state vestice, precum Italia sau Germania, unde tradițiile politice de stânga radicală – adesea anti-occidentale – fac terenul mai receptiv.
Un caz aparte este Slovacia, unde, potrivit lui, o amplă campanie de dezinformare, amplificată local, a creat un curent pro-rus consistent. În paralel, însă, există și o rezistență robustă, vizibilă în protestele pro-europene și pro-ucrainene.
Evoluția propagandei după 2022
Pichler spune că mesajele propagandei ruse nu s-au schimbat fundamental după declanșarea invaziei la scară largă.
„Forța propagandei ruse stă în persistență”, explică el. În schimb, au evoluat metodele: mai mult conținut generat cu ajutorul inteligenței artificiale, site-uri false care imită publicații cunoscute și profiluri de troli tot mai credibile.
Aceste tehnici coexistă cu metodele tradiționale: cărți, manipularea mediatică și racolarea unor academicieni, politicieni sau diplomați occidentali ca agenți de influență.
Vulnerabilitățile exploatate de Rusia
Dificultăți economice, tensiuni sociale, prețuri ridicate la energie, polarizare politică sau nostalgii istorice – toate pot fi exploatate, spune Pichler. În unele medii, mesajele anti-occidentale sau cele care invocă „vocea Globalului Sud” găsesc rapid audiență.
„Există grupări de stânga care nu recunosc deloc imperialismul rus, deși sunt foarte sensibile la temele colonialismului occidental”, notează el.
Pacifismul – între ideal și manipulare
Potrivit expertului, o parte dintre mișcările pacifiste adoptă o interpretare extrem de strictă a non-violenței, refuzând să accepte inclusiv legitimitatea autoapărării. Pentru a-și susține poziția, aceste grupuri minimalizează intențiile agresorului și ororile documentate în teritoriile ocupate.
„Este un tipar vechi, prezent încă din perioada Războiului Rece”, afirmă Pichler, adăugând că anumite mituri – precum cel potrivit căruia NATO ar fi provocat invazia sau că Ucraina ar fi interzis limba rusă – continuă să circule în aceste cercuri.
Nostalgia sovietică – un teren încă fertil
În Europa Centrală și de Est, nostalgia față de perioada sovietică rămâne un factor care poate fi speculat. Pichler avertizează că această nostalgie nu este deloc una „progresistă”, așa cum uneori este percepută în Occident.
Europa ca teritoriu de competiție informațională
Deși Austria a devenit, după cum subliniază expertul, un nod de comunicare eficient pentru mesajele Kremlinului, Pichler spune că impactul campaniilor rusești este vizibil în întreaga Europă – și în general în lumea occidentală. În opinia sa, eforturile de contracarare ar trebui coordonate în jurul acelorași cadre narative, pentru că temele propagate de Moscova sunt similare peste tot.
Cum poate fi combătută dezinformarea fără a limita libertatea de exprimare
Pichler avertizează că nicio măsură legală nu poate opri complet propaganda străină. „Ar crea doar un fals sentiment de securitate”, spune el.
Platformele digitale ar trebui să facă mai mult, dar soluția reală este una mixtă și de durată.
Construirea rezilienței – prioritatea esențială
„Societățile noastre nici măcar nu sunt conștiente că sunt vizate de o subversiune ideologică pe termen lung”, afirmă Pichler. El consideră că educația publică este cea mai importantă măsură: explicarea metodelor sovietice, a evoluției lor, a propagandei ruse actuale și a consecințelor imperialismului rus asupra europenilor din Est.
Prin Disinfo Resilience Network, Pichler încearcă să reunească istorici, politologi, jurnaliști, politicieni și diplomați pentru a dezvolta strategii capabile să crească reziliența societăților europene în fața influenței rusești.
Se încarcă comentariile...
