Vânt în pânzele diplomaţiei Turciei

Ankara doreşte să joace un rol mult mai activ pe scena internaţională. Menţine bune legături şi cu Israelul, şi cu Iranul, şi cu republicile central-asiatice, şi cu lumea arabă. Raidul

Ankara doreşte să joace un rol mult mai activ pe scena internaţională. Menţine bune legături şi cu Israelul, şi cu Iranul, şi cu republicile central-asiatice, şi cu lumea arabă. Raidul aviaţiei turce în Kurdistanul irakian este doar un accident al bunelor relaţii cu SUA şi UE.

După ce în urmă cu o lună guvernul de la Ankara autorizase operaţiunile militare împotriva bazelor Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) din nordul Irakului, avioanele de luptă turceşti chiar au bombardat zilele trecute ţinte din Kurdistanul irakian.

Statul major turc asigura că zona bombardată nu este populată de civili. Totuşi, au fost înregistrate două victime civile şi cinci din rândurile membrilor PKK, relatează International Herald Tribune.

Şeful forţelor armate turce, Yasar Buyukanit, consideră că Ankara a primit aprobarea SUA pentru aceste acţiuni, prin deschiderea spaţiului aerian irakian.

IHT.com critică însă atât acţiunea Turciei, pe care o consideră inutilă şi totodată o violare a suveranităţii unui stat vecin, cât şi comportamentul "ipocrit" al SUA, care declară că au ca prioritate securitatea graniţelor Irakului, dar nu reacţionează la încălcarea acestora.

Diplomaţia turcă este multidimensională

Gareth Jones, jurnalist al agenţiei Reuters, preluat de cotidianul pakistanez Dawn, explică atitudinea nord-atlantică faţă de acţiunile Ankarei: atât Uniunea Europeană, cât şi Statele Unite sunt conştiente de importanţa strategică a Turciei în regiunea Orientului Mijlociu, astfel încât au întors privirea de la bombardamentele turce din nordul Irakului.

Dincolo de acest aspect problematic, acţiunile diplomatice ale Ankarei sunt într-un nou reviriment. Chiar dacă acum este preşedinte al statului, Abdullah Gul se deplasează în afara ţării aproape la fel de des ca pe vremea când era ministru de externe.

Favorizată şi de creşterea economică - accelerată de fluxul investiţiilor străine într-o ţară candidată la UE -, diplomaţia de la Ankara joacă un rol tot mai activ în Rusia, Iran, în lumea arabă, în Asia Centrală şi de Est.

"Această nouă politică externă multi-dimensională nu este dusă în dauna vocaţiei noastre europene, dar locul nostru în lume se schimbă", declară Suat Kiniklioglu, parlamentar AK, citat de Dawn.

În mod paradoxal pentru aliaţii occidentali, Turcia, stat membru NATO, are relaţii bune atât cu Iranul, cât şi cu Israelul. Partidul premierului Erdogan, de sorginte islamistă, este foarte respectat în lumea arabă atât datorită pietăţii sale musulmane, cât şi creşterii economice anuale de 7% pe care o înregistrează Turcia. "Turcia a renunţat la aroganţa pe care o afişa înainte în relaţia sa cu Orientul Mijlociu şi cu Asia Centrală, în favoarea pragmatismului şi spiritului antreprenorial, al oamenilor de afaceri, al inginerilor şi educatorilor turci", completează Hugh Pope, specialist în probleme turce.

Deschiderea manifestată de Turcia către Iran ridică însă o problemă în relaţiile bilaterale cu SUA. Turcia menţine legături puternice cu Iranul în domeniul energetic, chiar dacă se situează în tabăra celor care se opun construirii de către Teheran a unui arsenal nuclear.

Pe viitor, Ankara vrea să devină un punct de tranzit pentru exporturile de petrol şi gaz din Marea Caspică şi din Asia Centrală spre pieţele vestice.

Eliberarea vălului islamic

Într-un alt dosar politic delicat, partidul de guvernare AK, al premierului Tayyip Recep Erdogan, a propus eliminarea interzicerii portului vălului islamic în universităţi. Adepţii laicităţii societăţii turce se împotrivesc acestei măsuri, care ar putea fi realizată prin adoptarea unei noi Constituţii. Liderii AK, partid cu puternice rădăcini islamice, consideră că portul vălului este o extensie a libertăţii de credinţă.

"Dreptul la educaţie superioară nu poate fi îngrădit din cauza a ceea ce poartă o fată. Nu există o asemenea problemă în societăţile vestice, dar este o problemă în Turcia şi cred că este datoria oamenilor politici s-o rezolve", a declarat premierul Erdogan.

Inclusiv în acest sens, noua Constituţie turcă "va stabili primatul drepturilor individuale asupra protejării statului", preconizează The Times.

Dacă vreţi să aflaţi mai multe despre aceste subiecte, consultaţi şi:

Asia Times: Turkey gets a free hand in Irak

BBC: Iraq's other Kurdish rebel group

BBC: Women condemn Turkey constitution