Regele Charles recunoaște „aspectele dureroase” ale trecutului Marii Britanii, pe fondul apelurilor la despăgubiri pentru sclavie la summitul Commonwealth-ului
0Unii lideri au sperat că Charles ar putea folosi discursul său la Chogm în Samoa ca o oportunitate de a-și cere scuze pentru trecutul colonial al Marii Britanii.
Regele Charles a recunoscut „aspectele dureroase” ale trecutului Marii Britanii, evitând în același timp apelurile de a aborda în mod direct despăgubirile pentru sclavie la summitul liderilor Commonwealth, afirmând că „niciunul dintre noi nu poate schimba trecutul, dar ne putem angaja ... să învățăm lecțiile sale”.
Charles s-a adresat liderilor reprezentând 56 de națiuni din Commonwealth la reuniunea șefilor de guvern din Commonwealth (Chogm) din Samoa, națiunea din Pacific, fiind prima dată când participă la summit de când a urcat pe tron. În discursul său, regele a abordat, de asemenea, criza climatică, provocările legate de dezvoltare și a adus un omagiu reginei Elisabeta, scrie theguardian.com.
Unii lideri prezenți la Chogm au sperat că Charles ar putea folosi discursul său ca o oportunitate de a prezenta scuze pentru trecutul colonial al Marii Britanii și că summitul din acest an se va angaja într-o discuție pe tema justiției reparatorii. Charles a părut să recunoască preocupările liderilor, dar nu s-a implicat direct în această problemă.
„Am înțeles, ascultându-i pe oamenii din întregul Commonwealth, că cele mai dureroase aspecte ale trecutului nostru continuă să rezoneze. Prin urmare, este vital să ne înțelegem istoria pentru a ne ghida să facem alegerile corecte în viitor”, a spus el.
„Acolo unde există inegalități ... trebuie să găsim căile potrivite și limbajul potrivit pentru a le aborda. În timp ce privim în jurul lumii și luăm în considerare numeroasele sale provocări profund îngrijorătoare, haideți să alegem, în cadrul familiei noastre Commonwealth, limbajul comunității și al respectului și să respingem limbajul diviziunii.”
Unele națiuni africane și caraibiene au cerut Marii Britanii - și altor puteri europene - să plătească compensații financiare pentru sclavie.
Premierul din Bahamas, Philip Davis, a declarat pentru AFP că o dezbatere despre trecut este vitală.
„A venit timpul să avem un dialog real despre modul în care abordăm aceste nedreptăți istorice”, a spus el.
„Justiția reparatorie nu este o conversație ușoară, dar este una importantă”, a spus Davis. „Ororile sclaviei au lăsat o rană profundă, generațională, în comunitățile noastre, iar lupta pentru justiție și justiție reparatorie este departe de a se fi încheiat.”
Joi, prim-ministrul britanic, Keir Starmer, a părut să deschidă ușa reparațiilor nefinanciare pentru rolul Regatului Unit în sclavia transatlantică, în timp ce se afla sub presiunea liderilor Commonwealth-ului de a se angaja într-o conversație „semnificativă, sinceră și respectuoasă” despre trecutul Marii Britanii.
În timp ce Starmer a exclus plata de despăgubiri sau prezentarea de scuze pentru rolul Regatului Unit în comerțul transatlantic cu sclavi, o sursă din Downing Street a indicat că Regatul Unit ar putea sprijini unele forme de justiție reparatorie, cum ar fi restructurarea instituțiilor financiare și reducerea datoriilor. Aceștia au acceptat, de asemenea, că o anumită referire la reparații va fi probabil inclusă în comunicatul de final al summitului.
Ca răspuns la decizia lui Starmer de a discuta despre reparații „nefinanciare”, prim-ministrul St Vincent și Grenadine (SVG), Ralph Gonsalves - care a fost unul dintre liderii fondatori ai actualului comitet pentru reparații - a subliniat importanța unui plan de justiție reparatorie care să abordeze impactul psihologic și socioeconomic durabil al sclaviei.
Susținând că britanicii au comis un genocid și au traumatizat atât populația indigenă, cât și africanii înrobiți în SVG, acesta a adăugat că, în timp ce sclavii au fost despăgubiți cu milioane de euro la abolire, nimic nu a fost dat celor care au fost înrobiți și oprimați.
„Nu au avut de unde să înceapă și pe ce să construiască - nici pământ, nici bani, nici formare, nici educație”, a declarat el pentru The Guardian. Această moștenire dăunătoare a sclaviei și opresiunii, a adăugat el, a continuat să afecteze națiunile din Caraibe.
Patricia Scotland, secretarul general demisionar al Commonwealth-ului, a făcut, de asemenea, aluzie la preocupările legate de moștenirea colonială în discursul său de la deschiderea summitului, spunând: „Timp de 75 de ani, am demonstrat o capacitate de neegalat de a confunda istoria dureroasă care ne-a adus împreună și de a sta împreună ca egali”.
Davis a declarat că solicitarea de reparații „nu se referă doar la compensații financiare; este vorba despre recunoașterea impactului durabil al secolelor de exploatare și despre asigurarea faptului că moștenirea sclaviei este abordată cu onestitate și integritate”.
Joshua Setipa din Lesotho, care este unul dintre cei trei candidați la funcția de secretar general al Commonwealth-ului, a declarat că reparațiile ar putea include forme netradiționale de plată, cum ar fi finanțarea pentru climă.
„Putem găsi o soluție care va începe să abordeze unele nedreptăți din trecut și să le pună în contextul care se întâmplă astăzi în jurul nostru”, a spus el.
În discursul său de vineri, Charles a adus, de asemenea, un omagiu Reginei Elisabeta și angajamentului său față de Commonwealth, despre care a spus că „a contribuit la modelarea propriei mele vieți de când mă știu”. De asemenea, a luat în considerare provocările de dezvoltare și criza climatică.
„Viețile, mijloacele de subzistență și drepturile omului sunt în pericol în întregul Commonwealth, nu pot decât să ofer toate încurajările pentru acțiune cu o determinare fără echivoc ... Dacă nu o facem, atunci inegalitățile din Commonwealth și nu numai ar fi doar exacerbate, cu potențialul de a alimenta diviziunea și conflictul”.
Se încarcă comentariile...
