Răspunsul companiilor de top din industria modei la protestele violente ale salariaților din Bangladesh

Bangladeshul a fost cuprins de proteste violente, timp de două săptămâni. Mii de lucrători din industria textilă au ieșit în stradă, în speranța unor salarii mai bune pentru cei patru milioane de muncitori din întreaga țară. Companii renumite, precum H&M, Puma sau Levi’s au venit cu declarații.

Proteste violente ale angajaților în confecții din Bangladesh FOTO Al Jazeera

Protestatarii s-au luat la bătaie cu poliția, iar trei muncitori și-au pierdut viața. Sindicatele susțin că oamenii legii au folosit gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc, potrivit CNN.

„Protestele au escaladat și au devenit din ce în ce mai violente”, a declarat Christina Hajagos-Clausen, directorul industriei textile și confecțiilor la IndustriALL Global Union, la care sunt afiliate sindicatele din Bangladesh.

Salariile nu țin pasul cu inflația

Marți, consiliul salarial al țării a anunțat o creștere de 113 dolari pe lună pentru lucrătorii din confecții, care va intra în vigoare la 1 decembrie. Acest lucru a fost respins de muncitori și grupurile de muncă, care spun că salariile nu au ținut pasul cu inflația în ultimii cinci ani.

Inflația a crescut la 9% între 2022 și 2023 - cea mai mare rată medie din ultimii 12 ani, potrivit Biroului de Statistică din Bangladesh.

Lucrătorii din Bangladesh câștigă, în prezent, 95 de dolari pe lună producând haine pentru mărci mari precum H&M, Zara și Levi’s. Muncitorii cer salarii de 208 dolari pe lună.

Pentru comparație, acesta ar fi în continuare mai mic decât salariul săptămânal pe care americanii îl primesc, minimul fiind de 7,25 dolari pe oră, înainte de taxe. Multe grupuri de muncă din SUA numesc asta „un salariu de sărăcie”.

„Nu este acceptabil! Noi simțim că lucrătorii din industria confecțiilor au fost luați în bătaie de joc de anunțul consiliului de conducere. Nu este deloc logic. Dacă salariul minim nu este stabilit rațional, există riscul unor tulburări de muncă continue, ceea ce nu este de dorit nici pentru lucrători, nici pentru angajatori, nici pentru stat”, a declarat Narza Akter, președintele Federației Sommilito Garments Sramik, unul dintre cele mai mari sindicate din Bangladesh.

Scene de groază: muncitori morți și fabrici închise

Protestele au forțat multe fabrici din țară să se închidă, paralizând al doilea cel mai mare centru de producție de articole de îmbrăcăminte din lume, după China. Zeci de protestatari au ajuns la spital. Un protestatar a incendiat o fabrică care a provocat moartea muncitorului Imran Hossain, în vârstă de 32 de ani, iar conflictele intense cu poliția au dus la moartea lui Rasel Howlader, în vârstă de 26 de ani, potrivit Departamentului de Stat al SUA.

„Suntem, de asemenea, îngrijorați de represiunea continuă a muncitorilor și a sindicaliștilor. Statele Unite îndeamnă la revizuirea deciziei privind salariul minim, la nivelul presiunilor economice tot mai mari cu care se confruntă lucrătorii și familiile acestora”, a declarat miercuri Matthew Miller, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat.

Industria angajează unii dintre cei mai săraci și vulnerabili oameni din țară. Condițiile de lucru din industria confecțiilor din Asia de Sud-Est au mai fost puse sub semnul întrebării. Dar Bangladeshul nu a mai văzut proteste cu acest nivel de violență de aproximativ 10 ani ,de la prăbușirea devastatoare a Rana Plaza. Clădirea de nouă etaje era plină de fabrici de confecții, iar 1.100 de oameni, majoritatea femei, au murit.

În timp ce condițiile s-au îmbunătățit de atunci și salariile au crescut, acestea au fost cu mult depășite de creșterea valorii industriei confecțiilor. Exporturile de îmbrăcăminte din Bangladesh, care aspiră să devină o țară cu venituri medii până în 2031, au crescut de la 14,6 miliarde de dolari în 2011 la 33,1 miliarde de dolari în 2019, potrivit grupului de consultanță McKinsey.

Fabricarea de articole de îmbrăcăminte gata confecționate domină sectorul industrial al țării, care reprezintă 35,1% din produsul intern brut anual al Bangladeshului, potrivit Departamentului de Comerț al SUA.

Ce spun brandurile

Optsprezece mărci, printre care H&M, Levi’s, Gap, Puma și Abercrombie & Fitch, au trimis luna trecută o scrisoare primului ministru al Bangladeshului, îndemnând la negocieri pașnice și cerând noul salariu minim pentru a acoperi nevoile de bază ale lucrătorilor.

H&M nu deține fabrici în Bangladesh, ci are contracte cu proprietarii de acolo FOTO Arhivă

Asociația Americană de Îmbrăcăminte și Încălțăminte, sau AAFP, care reprezintă mărcile din SUA, sugerează o revizuire mai rapidă a salariului minim. În prezent, salariul minim este revizuit la fiecare cinci ani în Bangladesh.

„În mod ideal, acest nivel de salariu, care în Bangladesh informează calculul tuturor nivelurilor salariale, ar fi revizuit anual, nu la fiecare 5 ani. Asigurarea revizuirilor în timp util și, după cum este necesar, a creșterii acestor niveluri, este o parte critică a suitei de practici de cumpărare mai bune, pe care mărcile responsabile le implementează”, a declarat Nate Herman, vice-președinta al AAFP, într-o declarație pentru CNN.

Mărcile precum H&M nu dețin nicio fabrică în Bangladesh, ci mai degrabă contractează cu proprietarii de fabrici de acolo, care plătesc toate costurile inițiale: bunuri, instalații și forță de muncă.

Gigantul suedez a declarat pentru CNN că recunoaște „rolul important pe care îl joacăm pentru a facilita plata salariului de viață prin practici de cumpărare responsabile”, în Bangladesh. H&M a adăugat că momentan „nu vede niciun impact major asupra producției sau lanțului de aprovizionare” din cauza protestelor de acum, chiar dacă unele dintre fabricile cu care lucrează au fost închise.

Patagonia a spus că sprijină un salariu minim de 208 dolari pe lună - exact ceea ce cer muncitorii.

„Ne aprovizionăm de la un partener de lungă durată din Bangladesh. Furnizorul nostru a făcut progrese semnificative în ceea ce privește salariile și știm că putem face mai multe împreună”, a spus compania, luna trecută.

Între timp, Levi Strauss & Co a declarat că „au încurajat guvernul din Bangladesh să stabilească un proces echitabil, credibil și transparent pentru stabilirea obișnuită a salariului minim”.

Mărcile nu au puterea de a stabili salarii în Bangladesh, dar au puterea asupra presiunii asupra prețurilor.

În ceea ce privește consumul, aproape toți consumatorii de îmbrăcăminte fabricate în Bangladesh sunt din afara țării. În 2019, exporturile de articole de îmbrăcăminte au reprezentat 84% din veniturile totale din export ale Bangladeshului, potrivit Băncii Mondiale.