Prețul petrolului a urcat la peste 107 dolari pe baril: cea mai gravă criză energetică din ultimii 35 de ani. Războiul din Orientul Mijlociu afectează și aurul

Prețurile petrolului au atins niveluri nemaiîntâlnite din iulie 2022, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit Bloomberg, piața energetică globală se confruntă cu cea mai severă perturbare a aprovizionării din ultimele trei decenii și jumătate.

Barilul de petrol a ajuns la 107 dolari/FOTO:Arhiva

La deschiderea tranzacțiilor de luni, 9 martie 2026, petrolul de tip WTI a depășit pragul de 100 de dolari pe baril pentru prima dată din iulie 2022, continuând ulterior să crească. Atât WTI, cât și Brent au fost tranzacționate la peste 107 dolari pe baril. Creșterea a fost de aproximativ 20% la doar câteva minute după deschiderea piețelor.

Declanșatorul principal al acestei creșteri abrupte a fost conflictul militar dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, izbucnit la sfârșitul lunii februarie 2026. Conflictul a dus practic la blocarea Strâmtorii Hormuz — una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.

Prin această strâmtoare îngustă, situată între Iran și Oman, treceau anual transporturi de petrol și gaze în valoare de peste 500 de miliarde de dolari. Aproximativ 20% din livrările mondiale de petrol și gaz natural lichefiat tranzitau această rută.

Cea mai gravă criză energetică din ultimii 35 de ani

Veteranul pieței petroliere și analistul Phil Verleger compară situația actuală cu două crize majore anterioare: războiul din Golf din 1990 și invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina din 2022.

Potrivit acestuia, datele din prima săptămână a actualei crize arată o perturbare a aprovizionării mai severă decât în cele două episoade anterioare. Chiar și distribuitorii mai mici de combustibil raportează astăzi un nivel de îngrijorare mai mare decât la începutul crizelor precedente.

În 1990, invazia Irakului în Kuweit a scos de pe piață aproximativ 4–5 milioane de barili pe zi. În 2022, sancțiunile împotriva Rusiei au limitat treptat accesul la 7–9 milioane de barili pe zi. În ambele cazuri însă, Strâmtoarea Hormuz a rămas deschisă pentru transport.

În prezent, traficul petrolier prin această rută strategică este aproape blocat.

Strâmtoarea aproape fără trafic

Datele companiei de analiză Vortexa arată că duminică, 1 martie, doar patru petroliere au traversat Strâmtoarea Hormuz. De la începutul anului, media zilnică era de aproximativ 24 de petroliere.

În mod obișnuit, prin strâmtoare treceau zilnic în jur de 138 de nave comerciale. Marile companii de transport maritim, inclusiv Maersk, au anunțat suspendarea tranzitului. Forțele Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran au emis avertismente oficiale care interzic navigația în zonă.

Ruta alternativă în jurul Capului Bunei Speranțe prelungește livrările către piețele asiatice cu 10–14 zile, crescând semnificativ costurile logistice și accentuând deficitul de aprovizionare.

Creșteri record ale prețurilor

Contractele futures pentru petrol Brent s-au închis la 72,48 dolari pe baril vineri, 28 februarie. Odată cu reluarea tranzacțiilor duminică, prețul a urcat rapid la 79,11 dolari.

Pe parcursul săptămânii, petrolul WTI s-a scumpit cu 35,63% — cea mai mare creștere săptămânală din istoria contractului futures, lansat în 1983. Brent a crescut cu aproape 28% în aceeași perioadă, cea mai puternică majorare din aprilie 2020.

De la începutul conflictului până la 9 martie, prețurile petrolului au urcat cu peste 55% față de minimele din ianuarie.

Ministrul Energiei din Qatar, Saad al-Kaabi, a declarat pentru Financial Times că statele din Golful Persic ar putea fi nevoite să oprească producția în câteva zile dacă petrolierele nu vor mai putea traversa Strâmtoarea Hormuz. Într-un astfel de scenariu, prețul petrolului ar putea ajunge la 150 de dolari pe baril și ar putea provoca o recesiune globală.

Impactul asupra consumatorilor

În Statele Unite, prețul mediu al benzinei a ajuns în weekend la 3,41 dolari pe galon, cu 43 de cenți mai mult decât cu o săptămână înainte.

În Ucraina, care depinde în mare măsură de importurile de motorină și benzină, creșterea bruscă a prețurilor petrolului va duce aproape inevitabil la scumpirea combustibililor la pompă, de regulă cu o întârziere de două până la patru săptămâni față de evoluțiile pieței globale.

Economiștii de la Capital Economics estimează că menținerea prețului petrolului la 100 de dolari pe baril ar putea adăuga între 0,6 și 0,7 puncte procentuale la inflația globală. Aceasta ar complica eforturile băncilor centrale — inclusiv Rezerva Federală a SUA și Banca Centrală Europeană — care încă încearcă să stabilizeze inflația după șocurile recente.

Războiul din Orientul Mijlociu afectează și aurul

Creșterea bruscă a prețului petrolului a avut efecte și asupra pieței metalelor prețioase. Potrivit Bloomberg, aurul a continuat să se deprecieze pe fondul temerilor privind accelerarea inflației și menținerea dobânzilor ridicate în Statele Unite.

Prețul spot al aurului a scăzut cu 0,9%, până la 5.124,48 dolari pe uncie, în tranzacțiile de dimineață de pe piața asiatică, continuând să coboare ulterior.

Principalul factor al scăderii este tocmai creșterea prețului petrolului peste 100 de dolari pe baril. Petrolul mai scump alimentează inflația, deoarece influențează costurile de transport, producție și prețurile majorității bunurilor și serviciilor.

Dacă inflația din SUA va accelera, Rezerva Federală ar putea menține dobânzile ridicate pentru mai mult timp sau chiar le-ar putea majora. Dobânzile mari reduc atractivitatea aurului, deoarece metalul prețios nu oferă randament, spre deosebire de obligațiuni sau depozite bancare.

În același timp, aprecierea dolarului a exercitat presiuni suplimentare asupra metalelor prețioase.

Și alte metale au înregistrat scăderi:

-argintul a coborât cu 1,6%, la 83,22 dolari pe uncie;

-platina a pierdut peste 3%;

-paladiul a scăzut cu 0,9%.

Cu toate acestea, de la începutul anului, aurul rămâne în creștere cu aproape 20%, susținut de incertitudinile geopolitice și comerciale globale. Investitorii au apelat frecvent la aur ca sursă de lichiditate în perioadele de volatilitate accentuată de pe piețele financiare.

Totuși, impulsul ascendent al prețului pare să se fi temperat, iar tranzacționarea a devenit mai volatilă.