Francezii își aleg primarii. Câți români candidează?

Secțiile de votare s-au deschis în Franța. Aproape 49 de milioane de alegători sunt chemaţi duminică la urne în Franţa, în primul tur al alegerilor municipale. Peste 900.000 de candidaţi figurează pe aproximativ 50.000 de liste electorale, în cele peste 35.000 de comune ale ţării.

Francezii la urne/FOTO:AFP

Printre alegători se numără şi aproape 360.000 de cetăţeni europeni care nu au cetăţenie franceză. Conform legislaţiei, aceştia pot participa la scrutin – atât ca votanţi, cât şi ca potenţiali candidaţi. Cei mai numeroşi alegători străini sunt portughezii, urmaţi de italieni şi belgieni. Pe listele electorale sunt înscrişi şi peste 10.000 de români, însă doar 237 dintre ei candidează.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 08:00 (9.00 ora Romîniei) şi se vor închide la 18:00 în majoritatea localităţilor (19.00 ora României). În marile oraşe programul este prelungit până la ora locală 19:00 sau chiar 20:00, inclusiv la Paris, Marsilia şi Lyon. Primele estimări sunt aşteptate în jurul orei 20:00 (21 ora României).

Un test pentru cursa prezidenţială

Votul de duminică este privit de analişti ca un indicator important pentru alegerile prezidenţiale de anul viitor, în care extrema dreaptă este considerată favorită în multe sondaje.

Pe buletinele de vot se află candidaţi pentru funcţiile de primar şi pentru consiliile locale din cele peste 35.000 de comune ale Franţei. Din cauza caracterului puternic local al acestor alegeri, rezultatele sunt însă mai greu de interpretat rapid în termeni de tendinţe naţionale.

În multe localităţi, problemele comunităţii şi personalităţile candidaţilor vor conta mai mult decât dezbaterile politice naţionale sau europene.

În plus, alegerile se desfăşoară în două tururi. Toţi candidaţii care obţin peste 10% din voturi în primul tur se califică pentru turul al doilea, programat peste o săptămână. Prin urmare, concluziile pripite sunt dificil de tras.

Unde merită urmărită competiţia?

În primul rând, la Paris.

Capitala Franţei se pregăteşte pentru o cursă strânsă pentru succesiunea actualului primar Anne Hidalgo. Fostul ei aliat, Emmanuel Grégoire, candidat al socialiştilor, este considerat favorit în sondaje, însă se află aproape la egalitate cu Rachida Dati, fost ministru al culturii şi reprezentantă a dreptei conservatoare. Alţi trei candidaţi ar putea ajunge în turul al doilea.

Dacă socialiştii ar pierde controlul asupra Parisului după aproximativ un sfert de secol la conducerea oraşului, lovitura politică ar fi majoră înaintea prezidenţialelor din 2027.

Totuşi, Parisul nu reflectă întotdeauna starea de spirit a întregii ţări. Capitala votează tradiţional mai mult spre stânga, iar partidul de extremă dreapta Adunarea Naţională nu a reuşit niciodată să se impună aici.

Un indicator mai relevant ar putea fi Marsilia, al doilea oraş al Franţei, unde candidatul de centru-stânga aflat în funcţie se confruntă cu o provocare serioasă din partea extremei drepte.

Şi alte oraşe din sud – precum Nisa, Toulon sau Nîmes – sunt considerate ţinte importante pentru această tabără politică. Rezultatele de aici ar putea sugera dacă alegătorii sunt pregătiţi să ofere anul viitor puterea la nivel naţional unor lideri precum Marine Le Pen sau Jordan Bardella.

Pe lista oraşelor de urmărit se află şi Le Havre, bastionul fostului prim-ministru Édouard Philippe. Actualul primar candidează pentru un nou mandat înainte de a-şi orienta ambiţiile către alegerile prezidenţiale din 2027. Sondajele indică însă o competiţie dificilă.

Ce se întâmplă pe stânga

Partidul Verzilor riscă să piardă mai multe dintre marile oraşe câştigate în urmă cu şase ani, inclusiv Bordeaux sau Lyon. Un astfel de rezultat ar putea slăbi şi mai mult formaţiunea după o serie de rezultate electorale modeste.

Socialiştii speră să păstreze oraşe importante precum Lille şi Nantes, pe lângă Paris, într-o încercare de revenire după scorul istoric de slab din alegerile prezidenţiale din 2022.

În acelaşi timp, zone precum Roubaix, la periferia oraşului Lille, sau suburbii pariziene precum Saint-Denis şi Saint-Ouen-sur-Seine sunt considerate teren favorabil pentru stânga radicală. Rezultatele de aici ar putea arăta dacă strategia formaţiunii de a atrage tineri urbani, educaţi şi preocupaţi de problemele de mediu – dar şi electoratul muncitoresc din zonele urbane – începe să dea rezultate.

După închiderea urnelor, institutele de sondare vor publica primele estimări. Acestea nu sunt exit-poll-uri în sensul american al termenului, ci analize statistice bazate pe primele rezultate centralizate.

Ministerul francez de Interne va publica apoi date oficiale pe parcursul nopţii şi în dimineaţa de luni.

Ce urmează după primul tur

Dacă un candidat obţine peste 50% din voturi în primul tur, este ales direct. În caz contrar, urmează turul al doilea, la o săptămână distanţă, pentru care se califică toţi candidaţii care au depăşit pragul de 10%.

După anunţarea rezultatelor începe o perioadă intensă de negocieri politice. În competiţiile în care mai mult de doi candidaţi se califică pentru turul al doilea, alianţele strategice devin decisive.

Candidaţii clasaţi pe locul al treilea pot renunţa la cursă sau pot negocia fuziunea listelor electorale cu un aliat, pentru a asigura reprezentarea în viitorul consiliu local.

De ce contează „listele”

În alegerile municipale din Franţa, candidaţii la funcţia de primar nu concurează individual. Ei prezintă o listă completă de candidaţi pentru consiliul local.

Mandatele din consiliu sunt distribuite proporţional în funcţie de scorul obţinut de fiecare listă, însă lista câştigătoare primeşte automat majoritatea. Există însă o excepţie pentru cele mai mari trei oraşe – Paris, Marsilia şi Lyon – unde lista câştigătoare primeşte doar un sfert din locuri, restul fiind repartizate proporţional.

Impactul asupra politicii naţionale

Consilierii locali au şi un rol important în politica naţională. Ei fac parte din colegiul electoral care alege Senatul Franţei, camera superioară a parlamentului.

Acest colegiu numără aproximativ 162.000 de oficiali aleşi, iar rezultatele alegerilor locale influenţează direct echilibrul politic din Senat. În prezent, partidele Adunarea Naţională şi Franţa Nesupusă sunt slab reprezentate aici, în mare parte din cauza performanţelor modeste în alegerile locale.

Jumătate dintre locurile din Senat sunt reînnoite o dată la trei ani, următorul scrutin fiind programat pentru luna septembrie.