Italia, pusă la colţ de eurodeputaţi

Controversata decizie a guvernului italian de a amprenta rromii a provocat o dezbatere aprinsă în ultima sesiune plenară a Parlamentului European. Reprezentanţii tuturor grupurilor

Controversata decizie a guvernului italian de a amprenta rromii a provocat o dezbatere aprinsă în ultima sesiune plenară a Parlamentului European.

Reprezentanţii tuturor grupurilor politice din legislativul de la Strasbourg, cu excepţia popularilor, au amendat caracterul rasist al iniţiativei şi au condamnat guvernul Berlusconi.

În opinia majorităţii eurodeputaţilor, iniţiativa se bazează pe criterii discriminatorii clare, iar prelevarea de amprente, inclusiv de la copii, încalcă principiile drepturilor fundamentale.

Membrii Parlamentului European au cerut şi explicaţii Comisiei Europene. Bruxelles-ul s-a conformat şi a somat autorităţile italiene să prezinte un raport detaliat asupra "dosarului amprentării" până la sfârşitul lunii iulie.

Până atunci, legislativul european a decis să adopte, joi, o rezoluţie în privinţa iniţiativei autorităţilor de la Roma de a întocmi o bază de date cu amprentele rromilor din Peninsulă.

Eurodeputaţii, cu excepţia popularilor, vor să tragă la răspundere Italia pentru amprentarea rromilor

Decizia autorităţilor italiene de a continua cu orice preţ acţiunea de amprentare a rromilor a declanşat o dezbatere aprinsă în plenul Parlamentului European.

Este pentru a patra oară, în ultimele şase luni, când forul legislativ dezbate problema rromilor din Italia, discuţia urmând să se finalizeze cu o nouă rezoluţie ce va fi adoptată joi.

De această dată, critici dure au venit chiar din partea unor deputaţi italieni, care au afişat bannere şi tricouri pe care se putea vedea o amprentă digitală însoţită de îndemnul la respingerea acţiunii guvernului Berlusconi.

Preşedintele de şedinţă le-a cerut însă deputaţilor să retragă bannerele, acordându-le permisiunea de a păstra doar tricourile cu care erau îmbrăcaţi.

Dezbaterea a fost amorsată de patru întrebări adresate Comisiei Europene din partea grupurilor politice socialist şi liberal, a verzilor şi a stângii europene unite.

Ideea comună a întrebărilor formulate de eurodeputaţi a fost că baza de date pe care vrea să o întocmească guvernul italian se bazează pe criterii rasiale şi etnice, iar acţiunea de amprentare are un caracter discriminatoriu bazat "pe rasă, origine etnică şi naţionalitate".

"O politică crudă şi ieftină"

Mai mulţi eurodeputaţi au solicitat guvernului Berlusconi să clarifice, printr-o scrisoare adresată Comisiei, scopul acţiunii şi repercusiunile ei, inclusiv modul în care se face accesul la baza de date şi alte garanţii legate de protecţia datelor.

Deşi reprezintă Italia în PE, Monica Frassoni (Grupul Verzilor/ALE) a lansat critici foarte dure la adresa guvernului de la Roma, solicitând intervenţia Uniunii pe motiv că în Europa nu trebuie să existe loc pentru "contabilizările etnice". În opinia sa, recentele măsuri ale guvernului italian sunt "politici crude şi ieftine".
CE, obligată să verifice compatibilitatea

Nici liderul socialiştilor, olandezul Jan Marinus Wiersma, nu s-a lăsat mai prejos, apreciind drept "inacceptabilă" maniera de a acţiona a guvernului italian. El a solicitat Comisiei Europene să verifice dacă măsurile iniţiate de autorităţile italiene sunt "în conformitate cu prevederile tratatelor europene".

Italia, somată să dea explicaţii

În replică, comisarul european pentru afaceri sociale Vladimir Spidla a atras atenţia că instituţia pe care o reprezintă a solicitat deja "informaţii suplimentare autorităţilor italiene legate de măsurile luate şi cadrul legal al acestora" şi şi-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu autorităţile italiene odată ce sunt cunoscute caracterul şi consecinţele măsurilor. Potrivit lui Spidla, răspunsul de la Roma este aşteptat la Bruxelles până la sfârşitul lunii iulie.

Până atunci, Italia trebuie să elaboreze un raport complet privind problema amprentării. Intervenţiile deputaţilor europeni din România - Adrian Severin, Adina Vălean şi Marian-Jean Marinescu (al cărui grup politic PPE nu s-a alăturat demersurilor menţionate) au vizat necesitatea unei politici comune pentru rromi (Severin), a numirii unui comisar european însărcinat cu problemele rromilor (Vălean) şi programe europene care să evite acţiunile discriminatorii (Marinescu).

Maroni: "O dezbatere grotescă"

Ministrul italian de interne, Roberto Maroni (foto), consideră dezbaterea din Parlamentul European privind rezoluţia de condamnare a guvernului său drept "grotescă". Guvernul italian nu face altceva decât să aplice norme emanate de guvernul Prodi care vorbea de "situaţia de urgenţă a rromilor", a spus Maroni. Oficialul italian crede că PE nu trebuie să "cedeze unor prejudecăţi sau falsităţi", notează "La Stampa".

Maroni mai crede că vina pentru polemicile legate de amprentarea romilor aparţine mass-mediei, care a interpretat greşit intenţiile guvernului său. Deşi consideră că ţara sa a clarificat "neînţelegerile" privind amprentarea, până la sfârşitul lunii iulie, Italia va trimite UE "un raport cu privire la înfăptuirea directivelor adoptate în problema nomazilor", a mai spus oficialul italian.

Maniera de a acţiona a guvernului italian este inacceptabilă
Jan Marinus
Wiersma,
liderul grupului socialist din PE

În Europa nu trebuie să existe loc pentru contabilizările etnice
Monica Frassoni,
eurodeputat italian
(Grupul Verzilor/ALE)

Mii de italieni s-au amprentat benevol

Mii de italieni au protestat luni în centrul Romei, lăsând amprentele de la mâna dreaptă pe formulare de recensământ. Printre ei s-au aflat politicieni şi artişti italieni care se împotrivesc amprentării ţiganilor.
Sub sloganul "Rasismul ne face nesiguri", asociaţia ARCI din Roma a organizat o manifestaţie împotriva amprentării ţiganilor care, la Roma, ar trebui să înceapă în 10 iulie.

Voluntarii de la ARCI au amenajat în centrul Romei un stand unde adunau amprentele tuturor celor care se împotrivesc decretrului de lege. Peste o mie de participanţi au stat la rând ca să se lase amprentaţi în semn de solidaritate cu ţiganii.

Startul a fost dat de un grup de deputaţi italieni, reprezentanţi în Parlament ai Partidului Democrat, prezidat de Walter Veltroni.

Campanie susţinută de VIP-uri

"Genocidurile rasiale pe care le-a cunoscut istoria au început cu un recensământ. Sunt aici ca să protestez tocmai împotriva măsurilor rasiste, mai ales când ştiu că nu se lucrează la politicile de integrare", ne-a spus deputatul Maria Rosaria Bindi (PD), în timp ce se pregătea să îşi lase amprentele.

Ministrul italian al sănătăţii din guvernarea precedentă, Livia Turco, a subliniat că banii investiţi în amprentare ar fi trebuit cheltuiţi în programele sanitare. "Vreau doar să amintesc că au fost reduse fondurile pentru asistenţa sanitară acordată imigranţilor şi situaţia se complică pentru români."

Dincolo de aspectul politic, la protest au luat parte şi cunoscutul scriitor Andrea Camilleri şi regizorul Paolo Verzi care nu au reuşit să treacă neobservaţi de către presă, în ciuda faptului că s-au amestecat în mulţime.

Organizaţia ARCI a ales ora compatibilă cu programul de lucru al birourilor, astfel mulţi italieni s-au oprit în piaţă, în drum spre casă. "Este o obligaţie civică să protestăm împotriva unor astfel de măsuri radicale", ne-a spus Alessandro Bernardini (30 ani) din Roma, jurnalist la biroul de presă al unui ONG.

O manifestaţie similară a fost organizată cu două zile în urmă şi la Milano, dar nu a avut amploarea din capitală.