Israelul spune că va tăia „cordonul ombilical” cu Gaza. Va crea „o zonă tampon de securitate” și va bloca toate trecerile după anihilarea Hamas

Israelul a spus că va tăia „cordonul ombilical” cu Gaza pentru a crea „o nouă realitate de securitate” și va bloca toate punctele de trecere după anihilarea Hamas în urma operațiunii terestre a Tzahal (armata israeliană).

Foto Profimedia

Israelul va impune o zonă tampon în Fâșia Gaza odată ce războiul se va termina, a declarat joi ministrul israelian al Agriculturii, Avi Dichter, citat de Daily Mail.

În comentarii care păreau să se refere la înființarea unei zone tampon în fâșia de coastă, ministrul de externe al Israelului Eli Cohen a declarat miercuri că „la sfârșitul acestui război, nu numai că Hamas nu va mai fi în Gaza, dar și teritoriul Gaza va de asemenea mai mic“.

Dichter, care a fost anterior șef al agenției de securitate internă Shin Bet din Israel, a spus că lățimea oricărei zone tampon în viitor va trebui să fie decisă „în funcție de zonă, de nevoile armatei, în funcție de distanța armatei israeliene sau așezările israeliene”.

„Avem Kibbutz Nahal Oz, care se află la 800 de metri de graniță. Deci trebuie să iei mai multe măsuri de precauție într-o astfel de zonă“, a spus el.

„Întregul contur al Fâșiei Gaza, nu ne permite să ne asumăm riscuri. Am văzut ce s-a întâmplat când ne-am asumat riscuri. A fost o greșeală pe care nu o vom repeta“.

Israelul a declarat vineri că nu intenționează să preia controlul pe termen lung asupra Fâșiei Gaza după o ofensivă terestră așteptată pentru a elimina teroriștii Hamas care conduc teritoriul.

Israelul a ocupat Gaza din 1967 până în 2005, când a retras așezări și a retras soldații. Doi ani mai târziu, Hamas a preluat conducerea. Unii israelieni dau vina pe retragerea din Gaza pentru violența sporadică care a persistat de atunci.

Întrebat despre aceste observații și despre posibilitatea înființării unei zone tampon în interiorul Gazei, Dichter a spus că situația actuală, în care cea mai mare parte a infrastructurii de securitate a graniței Israelului se afla la câteva sute de metri în interiorul teritoriului israelian, nu mai este sustenabilă.

Liderii israelieni au crezut că ”fortificația gard”, un proiect de 3,5 miliarde shekeli, reprezentând 1,1 miliarde de dolari, a cărui finalizare a durat peste trei ani, va oferi un scut defensiv pentru cetățenii săi de la graniță.

Israelul a finalizat în 2021 construcția unui zid subteran dotat cu senzori pe partea sa a frontierei cu Fâşia Gaza, o contramăsură concepută după ce militanţii Hamas au folosit tuneluri pentru a-i ataca pe militarii israelieni în timpul războiului din 2014.

Zidul include şi un gard deasupra solului, înalt de 6 metri, o barieră navală, sisteme radar şi camere de comandă şi control. Aici au fost instalate sute de camere, radare şi alţi senzori, pe o lungime de 65 km . 140.000 de tone de fier şi de oţel au fost utilizate în construcţie, care a necesitat trei ani şi jumătate pentru finalizare. De asemenea, „gardul inteligent” are o înălţime de 6 metri, iar bariera maritimă conţine mijloace pentru a detecta inflitrarea pe mare şi un sistem de armament controlat de la distanţă. Fâşia Gaza are şi o frontieră de 14 km cu Egipt, iar din 2013 forţele egiptene au demolat mai multe tunele pentru contrabandă.

Biden a cerut Israelului să amâne operațiunea terestră

SUA au spus că vor continua să lucreze pentru a elibera toți americanii capturați de Hamas, pe fundalul unui atac terestru israelian așteptat asupra Gazei, în timp ce primii ostatici eliberați și-au întâlnit familia. În acest timp, Tzahal (armata israeliană) a lovit Gaza, unde milioane de oameni încă așteaptă ajutoare.

Vineri seara, 20 octombrie, după ce a vorbit despre bucuria sa pentru eliberarea ostaticilor din SUA, președintele Joe Biden a părut să fie de acord cu sugestia unui reporter că Israelul ar trebui să întârzie orice invazie terestră a enclavei pentru a scoate mai mulți ostatici. Aproximativ 200 au rămas în captivitate, iar 10 americani sunt încă nedescoperiți.

Casa Albă a spus mai târziu că Biden nu a auzit pe deplin întrebarea, care a fost adresată în timp ce președintele urca scările pentru a se îmbarca în Air Force One, din cauza sunetului motoarelor avionului.

„Președintele era departe. Nu a auzit întreaga întrebare”, a spus directorul de comunicații al Casei Albe, Ben LaBolt. „Întrebarea suna de genul: „Ați dori să vedeți mai mulți ostatici eliberați?” Nu a comentat nimic altceva”, a adăugat LaBolt.

Eliberarea a oferit o rară „fărâmă de speranță”, a spus Mirjana Spoljaric, președintele Comitetului Internațional al Crucii Roșii.

Într-o declarație publicată vineri seara, Benjamin Netanyahu a spus că atât eforturile de salvare, cât și acțiunile militare vor continua. „Doi dintre cetățenii noștri răpiți sunt acasă. Nu renunțăm la efortul de a returna toți oamenii răpiți și dispăruți”, a spus premierul israelian. „În același timp, vom continua să luptăm până la victorie.”

Eliberarea ostaticilor vine pe fondul unor scene disperate din interiorul Fâșiei Gaza, fără niciun semn de ajutor care să treacă de punctul de trecere a frontierei Rafah cu Egiptul . Sâmbătă devreme, avioanele israeliene au lovit șase case în nordul Gazei, ucigând cel puțin opt palestinieni și rănind 45, a informat presa palestiniană.

ONU: 140.000 de case – aproape o treime din toate casele din Gaza – au fost avariate

Patriarhia Ortodoxă a Ierusalimului, principala confesiune creștină palestiniană, a declarat că forțele israeliene au lovit Biserica Sfântul Porfirie din orașul Gaza, unde sute de creștini și musulmani au căutat refugiu. Biroul de presă al guvernului din Gaza, condus de Hamas, a declarat că 18 palestinieni creștini au fost uciși, în timp ce Ministerul Sănătății a dat mai târziu un bilanț de 16.

Armata israeliană a declarat că o parte a bisericii a fost avariată într-o lovitură asupra unui centru de comandă Hamas din apropiere implicat în lansarea de rachete și mortiere către Israel și că analizează incidentul. „FID [Forțele de Apărare Israelului] pot afirma fără echivoc că biserica nu a fost ținta atacului”, se spune.

Biroul ONU pentru afaceri umanitare a declarat că peste 140.000 de case – aproape o treime din toate casele din Gaza – au fost avariate, iar aproape 13.000 au fost complet distruse.

Între timp, Uri Raanan, tatăl adolescentei americane Natalie Raanan, eliberată de Hamas, a spus pentru Associated Press: „ Că se descurcă bine.”

Raanan, care locuiește în suburbiile Chicago, a vorbit cu fiica sa la telefon vineri.

Natalie Raanan, 17 ani, și mama ei, Judith, 59 de ani, au fost capturate în timpul atacului Hamas asupra Israelului din 7 octombrie și ținute ostatice în Gaza. Ele au fost transferate acum prin punctul de trecere Rafah în Egipt, unde au fost întâmpinate de forțele de securitate israeliene, a declarat biroul premierului Netanyahu într-o declarație vineri seara.

Biden s-a declarat „foarte bucuros” de eliberare și s-a angajat să își continue eforturile de eliberare a altor ostatici. „Am lucrat non-stop pentru a elibera cetățenii americani care au fost luați ostatici de Hamas. Nu ne vom opri până nu vom asigura eliberarea celor care sunt încă reținuți”, a spus el.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că încă mai sunt 10 americani dispăruți după atacul Hamas „Știm că unii dintre ei sunt ținuți ostatici de Hamas”, a declarat Blinken reporterilor.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că eliberarea celor doi americani a fost „un rezultat foarte bun” și și-a exprimat speranța că ar putea ajuta la deschiderea drumului pentru eliberarea altora, inclusiv franco-israelienii de care ar fi ținuți în Gaza.

Israelul, pregătit pentru următoarea etapă a războiului

Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, contraamiralul Daniel Hagari a declarat că Israelul continuă să lucreze pentru eliberarea ostaticilor și găsirea celor dispăruți, iar obiectivele sale nu s-au schimbat. „Continuăm războiul împotriva Hamas și suntem pregătiți pentru următoarea etapă a războiului”, a spus el.

Israelul a adunat tancuri și trupe în apropierea perimetrului Gazei pentru o invazie terestră planificată. Bombardamentul său asupra Gaza a ucis cel puțin 4.137 de palestinieni, inclusiv sute de copii, în timp ce peste un milion au fost strămuți, potrivit oficialilor palestinieni. Membrii Hamas au ucis peste 1.400 de israelieni în atacurile din 7 octombrie; iar Israelul a spus că acum cel puțin 203 de persoane au fost luate ostatici, informează The Guardian.

Sâmbătă, 21 octombrie, secretarul general al ONU, António Guterres, era așteptat să participe la o conferință convocată de președintele egiptean, Abdel Fatah al-Sisi, cu liderii arabi, europeni și africani care sunt concentrați pe crearea presiunii pentru încetarea focului și trimiterea de ajutor umanitar.

Mahmoud Abbas, președintele Autorității Palestiniene, va lua parte la summit, iar liderii din Kuweit, Bahrain, Africa de Sud, Italia, Spania, Grecia, Cipru și UE au declarat că vor participa și ei.

Marea Britanie va fi reprezentată de ministrul de externe, James Cleverly, dar SUA nu plănuiau să trimită un oficial la nivel de ministru. Vineri seara nu era clar dacă participanții vor fi capabili să cadă de acord asupra unei declarații comune.