Imigranţii, o nouă victimă a ucigaşului norvegian
0Crimele comise cu sânge-rece de Anders Breivik modifică felul în care sunt percepuţi străinii în Norvegia. Locuitorii micului şi paşnicului regat norvegian încep să arate cu degetul către imigraţie pentru tragedia petrecută acum o săptămână la Oslo.
Fenomenul de respingere a străinilor începe să se facă simţit în Norvegia. În anii '90, mica ţară nordică devine refugiul a mii şi mii de imigranţi, în special pentru cei proveniţi din zone de conflict precum Somalia sau Kurdistan. Doar în ultimele luni, aici şi-au găsit refugiul peste 300 de libieni, mai mult decât oricare altă ţară europeană. Statisticile demografice arată că numărul norvegienilor proveniţi din imigraţie s-a dublat în ultimii 15 ani şi că acum ei reprezintă aproape 10% din populaţie. Fapt care, arată specialiştii în demografie, a început să creeze tensiuni. Nu neapărat pe piaţa locurilor de muncă, cât în sânul societăţii.
La Oslo, spre exemplu, în 2010, cel mai utilizat nume dat unui copil a fost Mohammed. Iar cerinţele musulmanilor sosiţi pe tărâm norvegian se înmulţesc şi se diversifică, determinând schimbări, deseori nedorite, în viaţa de zi cu zi a gazdelor. Mahomedanii cer (şi li se oferă) mâncare halal inclusiv în închisoare, respectarea sărbătorilor religioase, cursuri separate de gimnastică. „Nu suntem de acord cu aşa ceva", a spus, în 2009, Siv Jensen, preşedinta Partidului Progresului (naţionalist). „Nu vom accepta, aceasta nu este integrare. Aceasta înseamnă doar să-i dai voie unui anumit grup, unei anumite minorităţi, să decidă modul în care va evolua societatea norvegiană", a subliniat cea care a făcut din „fenomenul de islamizare forţată" calul de bătaie al campaniei electorale.
10% din populaţia norvegiană provine din imigraţie Foto: AFP
După ce a propovăduit „marea curăţenie" de care Norvegia ar avea nevoie, Siv Jensen a obţinut 23% din voturi şi a făcut din Partidul Progresului a doua formaţiune politică a ţării. Criminalul Anders Breivik a fost membru al acesteia între 2002 şi 2006, apoi s-a retras, considerând că „este prea moale".
Manifeste pro-sharia
Anders Breivik pare să primească apă la moară pentru convingerile sale antiislam, după ce în Marea Britanie a debutat recent o campanie prin care unele zone sunt proclamate „sub controlul legii islamice sharia". „Intraţi într-o zonă controlată de sharia - legile islamice sunt întărite", scrie pe pancarte care mai anunţă că în anumite cartiere sunt interzise „jocurile de noroc, „concertele", „pornografia sau prostituţia", drogurile, ţigările şi alcoolul". Chiar şi tocurile şi tanga. Astfel de „anunţuri" au apărut încă de săptămâna trecută, pe zeci de străzi din diverse cartiere londoneze.
Argumentul „rasei"
Partidul Progresului reuşeşte totuşi să-i „încânte" pe unii norvegieni care sunt convinşi că „rasa" lor va fi distrusă de către imigranţi. În manifestul de 1.500 de pagini, Anders Breivik, ucigaşul care se declara „mândru de rădăcinile sale de viking", voia să transmită „un semnal puternic" pentru „salvarea culturii nordice". Iar acest Partid al Progresului „are un real talent să orienteze într-un anume sens dezbaterea publică", susţine Mari Linlokken, directoarea Centrului antirarist din Oslo. „Dacă un imigrant violează pe cineva, partidul organizează imediat un marş de protest şi o campanie de lipit afişe", arată Linlokken, care susţine că atitudinea antiimigranţi este alimentată artificial.
Ură şi frustrare

Covor de flori la Oslo pentru victimele masacrului Foto: AFP
Breivik mai are în comun cu extremiştii aceeaşi dorinţă violentă de a-şi lua revanşa faţă de societate, pe care o consideră prima vinovată de neîmplinirile sale fie sociale, fie profesionale. Frustrările datează încă din perioada adolescenţei şi se amplifică odată cu trecerea anilor. Nemulţumit în primul rând de felul în care arată, Breivik a făcut mai multe operaţii estetice în SUA pentru a-şi corecta nasul lung care nu-i avantaja imaginea de „războinic blond servind o cauză nobilă", după cum a scris în „manifest".
Din documentul recuperat de poliţie mai reiese că ucigaşul deplângea „scufundarea morală" a societăţii norvegiene. Femeile, în ochii lui Breivik, au o mare parte de vină pentru degradarea climatului moral, pentru că au reuşit „să impună libertatea sexuală".
Românca, de negăsit
Karin Elena Holst, tânăra de 16 ani de origine română despre care se crede că şi-a pierdut viaţa în atacurile de săptămâna trecută, este, în continuare, de negăsit. Anca Holst, mama lui Karin, spune că nu mai are nicio speranţă legată de supravieţuirea fiicei sale.
Ucigaşul vrea acces la „manifestul" său
Criminalul norvegian a ajuns într-o cameră austeră dintr-un fost lagăr de concentrare nazist, aflat la 11 kilometri de Oslo, „Grini" unde, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost ţinuţi luptători ai Rezistenţei. În celulă se află doar un pat, un scaun şi o masă. În cele opt săptămâni până la următoarea audiere, Breivik se va putea întâlni doar cu doctorii, preotul şi avocatul său. Vizitatorii, televizorul şi ziarele îi sunt interzise. După arestare, primele cuvinte ale ucigaşului au fost „Am terminat acum", afirmă cotidianul norvegian „Verdens Gang". În închisoare, Breivik a cerut mâncare specială, acces la manifestul său şi permisiunea de a intra pe site-ul WikiLeaks. El urmează a fi audiat din nou, astăzi.
Ancheta desfăşurată şi de serviciile secrete norvegiene mai arată că, în ziua atacurilor, Anders Breivik a închiriat o furgonetă cu care a transportat explozibilul ce a devastat carierul unde se aflau clădirile ce deserveau guvernul. Povestea se ramifică: un polonez, Lukasz Mikus, este acuzat în prezent pentru că i-ar fi vândul substanţe chimice periculoase lui Breivik, care l-ar fi ajutat pe acesta să fabrice dispozitive artizanale.
Deşi a recunoscut că este autorul atacului, Breivik nu va putea fi inculpat şi adus în faţa justiţiei înainte de 2012, a anunţat ieri procurorul regal. Tot ieri, poliţia norvegiană a anunţat că a încetat (dar apoi a reluat) operaţiunile de căutare a persoanelor dispărute în jurul insulei Utoya, scena atacului de săptămâna trecută soldat cu 68 de morţi.
Atacul a fost filmat
Pe măsură ce ancheta înaintează, ies la iveală noi amănunte legate de cutremurătoarea desfăşurare a evenimentelor din acea zi. Anders Breivik a fost filmat, întâmplător, exact în momentul în care comitea masacrul de pe insula Utoya. Cel care a surprins imaginile pe peliculă se numeşte Marius Arnesen, este cameraman al televiziunii publice norvegiene, iar în acea zi, împreună cu alţi colegi, era într-o ambarcaţiune şi filma insula. „Părea pustie, apoi am văzut persoane care înotau în apă şi am înţeles că ceva teribil se întâmpla. A fost dificil să filmez în continuare", a declarat Marius Arnesen pentru Associated Press. El a reuşit să-l surprindă pe Breivik pe peliculă. A doua zi, când filmul a fost vizionat în redacţie, cei prezenţi au realizat că Arnesen surprinsese chipul criminalului.
Înscris la club de tir
Un club de tir din Oslo a recunoscut pe site-ul său că Anders Behring Breivik figura printre membrii săi în perioada 2005-2007 şi apoi din nou din iunie 2010. „În calitate de membru, Breivik a participat la 13 antrenamente organizate şi la o competiţie, după iunie 2010, fără a se remarca prin poziţii politice", arată un comunicat al clubului. Toate antrenamentele au fost anulate până la noi ordine.


Vezi pe forbes.ro dacă turiştii mai cumpără acum vacanţe în Norvegia sau Mexic?