Haşişul contra criză
0„The New York Times“ (SUA) 5 iulie 2011
La comisariatul din Barbate, un oraş portuar din Andaluzia, pe peretele de la intrare poate fi văzut un anunţ misterios: „Ne datorează luna aprilie". Nu este nevoie de prea multă perspicacitate pentru a realiza că este vorba de salariul neachitat pe luna menţionată. Finanţele pentru achitarea serviciilor publice sunt pe sponci, iar autorităţile ridică din umeri. Situaţia economică dezastruoasă a generat o altă consecinţă dureroasă: reînflorirea traficului de stupefiante, împotriva căruia, cel puţin la Barbate, bătălia pare pierdută.
Oraşul este în inima unei furtuni: criza fiscală a „evaporat" finanţele publice, declinul pescuitului a făcut ca rata şomajului să fi atins cote inimaginabile, iar înflorirea comerţului cu droguri cangrenează regiunea, în special din cauza apropierii de Africa de Nord. Nu e nevoie decât de 40 de minute pentru a traversa Strâmtoarea Gibraltar, la bordul unor puternice ambarcaţiuni gonflabile, burduşite cu haşiş provenind din Maroc.
Primarul din Barbate a atras atenţia întregii ţări când a spus că un tânăr, care nu-şi găseşte un loc de muncă şi care intră în lanţul comerţului cu droguri, nu trebuie să fie blamat, pentru că nu este neapărat un delincvent. Dar nu toţi locuitorii din zonă cred că traficul a atins cote atât de alarmante. Liderul local al unui partid de dreapta spune că nu i s-a propus niciodată să cumpere haşiş în plină stradă. Este evident că nu recunoaşte adevărul, când la nici două minute de sediul partidului său doi tineri şi-au parcat ostentativ un BMW luxos. Când au fost întrebaţi de unde au avut bani să-şi cumpere o maşină atât de scumpă, după câteva clipe de ezitare, au recunoscut că din vânzarea haşişului. Puţinii traficanţi care ajung după gratii din cauza drogurilor povestesc că perioada de detenţie i-a ajutat, de fapt, să-şi perfecţioneze metodele de plasare a mărfurilor interzise.
Barbate mai are o rană dureroasă: în timp, a devenit un punct de intrare important pentru imigranţii africani ilegali. Autorităţile au cheltuit sume greu de imaginat pentru achiziţionarea unor sofisticate sisteme de supraveghere video, pe bază de raze infraroşii, pentru a urmări mai ales vasele care aduc mărfuri şi oameni din alte ţări.























































