Frontierele Europei sunt mai fragile decât s-a crezut

Grupul american de analiză Stratfor atrage atenţia că "precedentul" kosovar va încuraja mişcarea transnaţională a maghiarilor din Europa de Est Stratfor este un prestigios centru

Grupul american de analiză Stratfor atrage atenţia că "precedentul" kosovar va încuraja mişcarea transnaţională a maghiarilor din Europa de Est

Stratfor este un prestigios centru internaţional de analiză şi prognoză, înfiinţat în 1996 în Austin (Texas) de George Friedman. Experţii de aici furnizează expertiză unor mari companii, diverselor trusturi multinaţionale de presă şi chiar administraţiei SUA.

Problema Kosovo, care dezbină în prezent Uniunea Europeană, poate declanşa nu numai o mişcare naţionalistă în Ungaria, ci şi o mişcare transnaţională a maghiarilor din Europa de Est. Este concluzia la care a ajuns grupul Stratfor într-o analiză dată publicităţii după apariţia noului stat kosovar. Analiza invocă drept argument reacţia maghiarilor din România, Slovacia şi Serbia faţă de declaraţia de independenţă a Kosovo.

Stratfor aminteşte că, deşi mai multe state europene precum Italia sau Franţa sprijină declaraţia de independenţă din 17 februarie, alte state est-europene o resping. Motivul: independenţa Kosovo poate determina alte regiuni secesioniste să-şi intensifice presiunile pentru autonomie sau independenţă. "Dacă independenţa Kosovo a dovedit ceva, atunci a dovedit că frontierele Europei nu sunt atât de clare pe cât ar fi dorit Uniunea Europeană să creadă comunitatea internaţională", comentează sursa citată.

Serbia mai are o problemă: Voivodina

"Nenumărate regiuni secesioniste s-au sesizat imediat după ce Kosovo şi-a declarat independenţa, iar unul dintre posibilele puncte fierbinţi poate fi găsit în rândul comunităţilor maghiare din Europa de Est", scrie Stratfor. După dezmembrarea uniunii cu Muntenegru în 2006 şi după confruntarea din prezent cu puterile lumii în problema Kosovo, Serbia mai are o regiune ce ar putea face presiuni pentru propria independenţă.

Circa 350.000 de maghiari trăiesc în Voivodina, iar guvernul ungar a sprijinit această regiune şi mişcările ei pe scena politică din Serbia. La recentele alegeri prezidenţiale din această ţară, preşedintele Boris Tadici a promis un nou dialog cu mişcarea pentru autonomia maghiarilor, dar a renunţat la ofertă după realegerea în funcţie.

Slovacia, România şi ruinele Ungariei Mari

Slovacia, aminteşte Stratfor, care găzduieşte numeroase enclave maghiare chiar la frontiera cu Ungaria, este unul dintre statele care au respins constant ideea de independenţă a Kosovo. În aceste enclave au existat, deja, demonstraţii pentru autonomie, în condiţiile în care etnicii maghiari reprezintă circa 10% din populaţia Slovaciei. Pe de altă parte, Stratfor notează că guvernul României a respins, la rândul său, independenţa Kosovo.

Etnicii maghiari din România, care reprezintă potrivit cifrelor oficiale circa 7% din populaţia ţării, au sărbătorit prin manifestaţii de stradă independenţa Kosovo. Stratfor aminteşte şi de declaraţia liderilor UDMR care au afirmat că vor folosi precedentul Kosovo pentru a cere autonomie teritorială în Mureş, Harghita şi Covasna, unde etnicii maghiari sunt majoritari.

Încurajare pentru maghiarii nostalgici

De ani de zile se discută despre autonomia administrativă a celor trei regiuni, iar chestiunea a fost ridicată, recent, şi la Bruxelles. Guvernul român ştie că aceste enclave maghiare, localizate în centrul ţării, pot constitui o problemă reală dacă ar deveni autonome, scrie Stratfor. Aceste mişcări naţionaliste vor rezona şi în Ungaria, ţară care va recunoaşte independenţa Kosovo şi unde actualul guvern, moderat în privinţa sentimentelor naţionaliste, este în pierdere continuă de autoritate, subliniază analiza.

"Chestiunea Kosovo şi recunoaşterea independenţei acestei provincii de către Budapesta va reaprinde sentimentul naţionalist ungar, atât în ţară, cât şi peste graniţe. Dar barierele legale împiedică Budapesta să-i ajute pe maghiarii de peste hotare să obţină autonomie sau independenţă. Majoritatea maghiarilor consideră această lipsă de iniţiativă o trădare - sentiment ce ar putea declanşa o reacţie extrem de dură împotriva unui guvern deja slăbit", conchide analiza Stratfor.

Jonathan Eyal: Occidentul a greşit în privinţa Kosovo

Politica UE faţă de Kosovo este neinspirată, însă România, care a decis să nu recunoască independenţa provinciei, trebuie să păstreze totuşi "relaţii tehnice" cu noul stat, a declarat pentru NewsIn Jonathan Eyal, director pentru studii de securitate internaţională la Royal United Services Institute.

Expertul britanic pe problemele minorităţilor din Europa de Est consideră că "politica UE faţă de Kosovo poate fi rezumată într-un singur cuvânt: <> ". Dar nu ar fi în interesul nimănui ca UE să fie paralizată sau să eşueze din această cauză. Trebuie o poziţie constructivă, de susţinere a UE, chiar dacă politica nu este foarte inspirată", argumentează expertul RUSI.

Eyal atrage atenţia că "este important ca România să lanseze o relaţie tehnică faţă de Kosovo". "Dacă se vor emite paşapoarte ale noului stat, aceste paşapoarte trebuie onorate, astfel încât cetăţenii lui să poată trece frontiera. Nu trebuie să ajungem la o situaţie de dispută permanentă asupra statutului legal al Kosovo", a explicat Eyal.

Nu un precedent, ci mai multe

Expertul britanic califică drept "o idee foarte bizară" poziţia Occidentului că provincia Kosovo ar fi un caz sui generis, ce nu va constitui un precedent. "Evident că s-a creat un precedent, şi nu doar unul. Nu numai că un stat autoproclamat a fost recunoscut, dar frontierele au fost schimbate şi o rezoluţie a Consiliului de Securitate a fost pur şi simplu înlăturată când anumite guverne occidentale au decis că nu le mai convine s-o respecte. Deci există mai multe precedente foarte grave", a declarat Eyal.

Care a explicat cum va şantaja Rusia "ţări ca Georgia şi Moldova cu ameninţarea că în viitor e posibil ca Moscova să recunoască aceste enclave. Iar şantajul în sine este suficient pentru ca Rusia să exercite o influenţă nefastă asupra independenţei acestor ţări", a adăugat expertul britanic.

Misiunea UE nu va reuşi să pună capăt crimei organizate

Kosovo nu este un stat nici abilitat, nici capabil să-şi controleze tot teritoriul. Dacă ar fi fost, nu era nevoie de prezenţa masivă de trupe de acolo, a explicat expertul britanic, care susţine că Uniunea Europeană şi-a abandonat propriile convingeri în ceea ce priveşte Kosovo.

"UE a început spunând că trebuie standarde înainte de statut, adică democraţie înainte de a stabili statutul provinciei. Apoi a spus că e nevoie de standarde şi statut în acelaşi timp, iar acum suntem în situaţia în care avem întâi statut şi abia apoi urmează standardele", a argumentat Eyal.

Politica UE faţă de Kosovo poate fi rezumată într-un singur cuvânt: "prostie"
Jonathan Eyal

Jonathan Eyal este director al departamentului pentru studii strategice din cadrul Institutului Regal pentru Studii Strategice de Aparăre al Regatului Unit. Expertul britanic s-a născut în România şi este specializat pe problemele minorităţilor din Europa de Est.

Noua provocare din inima Europei

Europenii încep un dificil exerciţiu de echilibristică în Balcani, pregătindu-se să ia în grijă noul Kosovo independent şi depunând în acelaşi timp eforturi pentru a-şi îmbunătăţi relaţiile cu Serbia, consideră mai mulţi analişti, citaţi de AFP.

Deşi cinci din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene nu vor să recunoască independenţa Kosovo deocamdată, toate au acceptat să trimită 1.900 de poliţişti şi jurişti - cea mai importantă misiune civilă organizată vreodată de UE - pentru a însoţi acest teritoriu cu două milioane de locuitori către o democraţie stabilă şi multietnică. UE a promis noului stat şi o susţinere financiară de un miliard de euro până în 2010.

Problema economică

Kosovo, afectat de corupţie, cu o rată a şomajului de 45%, se află în prezent sub "protectorat" european, după opt ani de protectorat ONU, a explicat Gerald Knaus, de la Institutul pentru Stabilitate Europeană, de la Berlin.

În cazul în care avântul economic pe care îl aşteaptă kosovarii după independenţă nu se va concretiza rapid, "UE riscă să fie considerată responsabilă şi să nu mai fie atractivă", iar kosovarii nu vor mai vrea să pună în aplicare reformele dureroase care duc către UE şi care permit o modernizare rapidă, afirmă expertul.

"Speranţa Europei, ca şi cea a Kosovo, este că, printr-o situaţie juridică mai clară, vor veni investitorii. Dar vor veni cu adevărat? Vor găsi mâna de lucru necesară? Nu se ştie sigur, ţinând cont de starea sistemului de educaţie", a subliniat şi Jean Yves Camus, de la Institutul pentru Relaţii Internaţionale şi Strategice de la Paris.

Problema etnică

Cealaltă provocare importantă pentru europeni va fi să stabilizeze relaţiile dintre albanezi şi minoritatea sârbă şi să convingă sârbii să rămână în Kosovo. "Dacă sârbii vor părăsi Kosovo, va fi un eşec grav pentru UE", consideră Camus.

Atitudinea Serbiei, cu care europenii încearcă să-şi menţină relaţiile după nemulţumirea generată prin pierderea Kosovo, reafirmând că Belgradul poate adera rapid la UE, rămâne o incertitudine importantă. Europenii "mizează" pe faptul că sârbii îşi vor depăşi decepţia, dar "totul va depinde de evoluţia situaţiei politice" din Serbia, a subliniat un înalt responsabil european.

Această situţie este blocată în prezent, la un pol aflându-se preşedintele proeuropean recent reales, Boris Tadici, iar la celălalt premierul naţionalist Voislav Koştuniţa, care împiedică apropierea de Europa din cauza susţinerii independenţei Kosovo.

Pentru a sprijini tabăra proeuropeană din Serbia, UE a propus semnarea unui acord de apropiere, însă olandezii şi-au folosit dreptul de veto. Tot ceea ce rămâne este promisiunea de a facilita călătoriile sârbilor în UE. Potrivit lui Gerald Klaus, o astfel de măsură, dacă ar intra în vigoare într-un viitor apropiat, ar putea reaprinde dorinţa sârbilor de a adera la UE.

Europenii se bazează acum pe "moderaţia" de care a dat dovadă până în prezent premierul kosovar Hashim Thaci. Mesajul lui Solana a fost tocmai încurajarea acestuia de a se ridica "la înălţimea responsabilităţilor sale".