Foreign Policy: ONU acuză pentru prima dată oficial regimul Assad de folosirea armelor chimice în Siria

O investigaţie autorizată de Organizaţia Naţiunilor Unite a determinat că atât forţele loiale preşedintelui Bashar al-Assad, cât şi reţeaua teroristă Stat Islamic a folosit arme chimice în cadrul conflictului sirian, conform unui raport confidenţial obţinut de revista Foreign Policy.

Raportul ar stabili o legătură clară între atacuri cu agenţi chimici şi acţiuni ale forţelor guvernamentale siriene, fiind pentru prima dată când una din facţiunile implicate în conflict ar fi acuzată de utilizarea armelor chimice împotriva oponenţilor.

Folosirea armelor chimice în conflictul sirian a fost atestată încă din 2013, însă misiunea ONU de atunci nu a putut dovedi cert utilizarea acestora de către vreuna dintre facţiuni, notând doar că exista o „probabilitate mare” ca atacatorii să fi avut acces la agenţi chimici aflaţi în dotarea armatei siriene. 

Armata siriană a folosit clor în cel puţin două cazuri

Conform raportului, există „dovezi suficiente” că un elicopter al Forţelor Armate Siriene a aruncat un explozibil asupra unei clădiri din oraşul Talmenes, pe data de 21 aprilie 2014. Explozibilul a eliberat o substanţă toxică, cel mai probabil clor, care a emanat un miros de „ouă stricate”, şi a dus la îmbolnăvirea a 200 de persoane şi la decesul a cel puţin trei. 

Un atac similar, executat tot dintr-un elicopter al forţelor loiale lui Assad, a avut loc pe 16 martie 2015, asupra unei case din oraşul Sarmin, provincia Idlib. Două butoaie aruncate asupra locuinţei au eliberat o „substanţă toxică, a cărei caracteristici sunt identice cu cele ale clorului”, provocând moartea tuturor celor şase persoane aflate în imobil.

Investigaţia a mai relevat că pe 21 august 2015, forţele grupării teroriste Stat Islamic a bombardat oraşul Marea, controlat de opoziţia siriană, cu aproximativ 50 de obuze, unele dintre ele eliberând iperită, cunoscut şi sub numele de „gaz muştar”. A doua zi, mai mulţi locuitori din Marea s-au internat într-un spital local prezentând „simptome legate de expunerea la iperită”, conform raportului.

Atât clorul, cât şi iperita se numără printre agenţii chimici a căror uz este interzis de Convenţia Armelor Chimice, semnată în 1992 şi la care participă 192 de state, încluzând Siria. 

INFOGRAFIE Centrele de producţie şi depozitare ale agenţilor chimici din Siria

Investigaţia, încetinită de securitatea precară din Siria

Investigaţia a fost efectuată de o echipă de trei experţi, gestionată în comun de ONU şi de Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice de la Haga, condusă de expertul în arme chimice argentinian Virginia Gamba, care a fost mandatată de Consiliul de Securitate ONU în august 2015 să identifice indivizii, grupurile armate sau agenţiile guvernamentale care au folosit arme chimice în Siria. 

Experţii au investigat nouă cazuri, petrecute între 2014 şi 2015, în care o misiune anterioară identificase utilizarea armelor chimice. În opt dintre acestea, guvernul sirian a fost acuzat că a folosit clor, iar al nouălea a fost cazul legat de folosirea iperitei de către Statul Islamic.

Raportul consemnează faptul că investigaţia a fost încetinită şi chiar împiedicată în unele aspecte de condiţiile precare de securitate din Siria, din cauza cărora a durat cu şase luni mai mult decât fusese plănuit iniţial şi a dus la anchetarea completă a doar trei din cele nouă incidente.

Cazurile anchetate de echipa de experţi reprezintă doar o fracţiune din relatările despre atacuri cu agenţi chimici apărute în conflictul sirian. Doar între decembrie 2015 şi august 2016, există cel puţin 130 de cazuri în care există confirmare sau suspiciuni că au avut loc atacuri cu arme chimice.

Concluziile raportului ar putea rezulta în presiuni ale Statelor Unite şi ale ţărilor europene implicate în conflictul sirian, incluzând Marea Britanie şi Franţa, asupra Consiliul de Securitate ONU pentru a aplica sancţiuni internaţionale asupra regimului sirian sau a-i judeca pe cei responsabil la Curtea Penală Internaţională de la Haga. Aceştia s-ar putea lovi însă de veto-ul Rusiei, stat aliat guvernului Assad, şi al Chinei, care se opune în general uzului de sancţiuni internaţionale şi care vrea să apropie relaţiile de guvernul sirian.