Fidesz, marea învingătoare a alegerilor

Potrivit sondajelor la ieşirea de la urne citate de MTI, opoziţia lui Viktor Orban a obţinut 54% din voturi, adică două treimi din mandate.Socialiştii au atras voturile a 20% din unguri, în timp ce extremiştii din Jobbik au luat 17%. Al patrulea partid - LMP - a câştigat 6% dintre voturi.

Cei mai mulţi dintre unguri, nemulţumiţi de traiul din ţara lor (printre cele mai afectate de criza economică), erau hotărâţi să schimbe ceva. Sondajele au arătat că până lao ra 15.00 votaseră deja peste 50 la sută din alegători, în unele sectoare din Budapesta.

Vecinii noştri de la vest merg pe mâna celui mai mare partid de Opiziţie, Fidesz, condus de Viktor Orban. Aceştia aveau o distanţă mare faţă de următorul clasat, Partidul Socialist, care formează în prezent un guvern minoritar, dar şi faţă de gruparea de extremă dreapta Jobbik.

Atmosfera la Budapesta în ziua de vot a fost una calmă. Doar panourile publicitare şi afişele lipite pe stâlpi indicau faptul că în Ungaria sunt alegeri. Spre deosebire de ce se întâmplă la noi, secţiile de votare din centrul capitalei maghiare nu au fost luate cu asalt doar în cea de a doua parte a zilei. Tineri sau bătrâni, cu toţii s-au îndreptat să voteze încă de la prima oră (şapte dimineaţa), astfel că până după masă şi-au exprimat deja voturile aproape 50 la sută din persoanele care erau pe liste.

„Am votat cu Fidesz şi sunt convins că vor câştiga. Nu au contracandidaţi. Dar e rău în Ungaria. E mai rău ca pe vremea lui Kadar (n.r. - liderul comunist al Ungariei, din 1956 şi până în 1988). De bine de rău, atunci, aveai un loc de muncă, se putea trăi", a spus Pataki Sandor.

Promisiuni anticriză

Ungaria s-a confruntat anul trecut cu cea mai mare scădere economică din ultimii 20 de ani. Investitorii străini au început să se retragă din cauza politicii fiscale şi a datoriei externe uriaşe. Guvernul socialist a impus măsuri severe de austeritate, ce a dus la creşterea numărului de şomeri. Politica celor de la Fidesz pare totuşi să-i fi convins pe maghiari.

Printre promisiunile lor se află scăderile de impozite şi crearea a un milion de locuri de muncă în următorii 10 ani. „Fidesz nu are cu cine să se bată. Celelalte partide sunt prea mici, aproape inexistente. Toţi ceilalţi nu fac altceva decât să mintă, să fure, iar lumea e sătulă de ei. Mulţi dintre cei din MSZP (Partidul Socialist) şi MDF (Forumul Democrat Maghiar) stau la puşcărie", a spus un alt alegător, Sarkadi Zoltane.

Membru al Gărzii Maghiare la secţia de votare  Foto: Reuters

Marele pericol pentru Ungaria este partidul de extremă dreapta Jobbik, condus de Gabor Vona. Radicalii contează pe votul tinerilor şi, conform sondajelor, are şanse reale de a obţine o reprezentare bună în Parlament. Nu este exclus ca Fidesz să fie nevoit să formeze o coaliţie cu extremiştii. „Conducătorii lor nu au experienţă, dar se bazează pe votul tinerilor revoltaţi.

Extrema dreaptă, sprijinită de tineri

Cei de la Jobbik au promis că, dacă vor câştiga, vor defila în Parlament cu Garda Maghiară, interzisă în Ungaria. Au promis că printre primele acţiuni ale lor va fi desfinţarea posturilor de televiziune RTL şi TV2. Ei mizează pe război şi anarhie", a declarat Stadler Maria, o altă locuitoare din capitala maghiară.

„Se trăieşte foarte prost. E multă ţigănie. Nu ştiu dacă vom câştiga, dar cu siguranţa ţara asta ar trebui curăţat de hoţii, bandiţii, comuniştii şi jidanii care au devalizat Ungaria", ne-a declarat Zoltan Balogh, unul din susţinătorii partidului de extremă dreapta Jobbik. 

Un sondaj realizat de Szonda Ipsos, anunţat înainte de alegeri, arată că 62 la sută din maghiari vor vota pentru Fidesz, 20 la sută pentru socialişti (MSZP) şi 13 la sută pentru Jobbik.

Sistem de vot mixt

Cei 386 de deputaţi sunt aleşi pentru un mandat de patru ani, conform unui sistem care combină votul uninominal cu cel pe listă. Al doilea tur al alegerilor este prevăzut pentru 25 aprilie. Suma prevăzută pentru cele două tururi de scrutin ale alegerilor este de şapte miliarde de forinţi (aproximativ 2.684.000 euro).

Un nou partid - LMP

Pe scena politică de la Budapesta şi-ar putea face apariţia un partid nou, LMP (abreviere de la „Politica poate fi şi altfel"). În afară de Fidesz, socialişti şi Jobbik, este singurul care ar putea trece pragul electoral de 5%.

Născut dintr-o mişcare civică, LMP a participat, fără succes, la europarlamentarele din 2008. În cei doi ani care au trecut, a reuşit să-şi înjghebeze o doctrină şi un program ce conţine idei liberale, ecologiste, cu tendinţe justiţiare.  Partidul nu are un lider, ci o conducere colectivă şi nicio personalitate cunoscută în rândurile sale.

Jobbik: voturi pentru politica anti-rromi

Atât ţiganii, cât şi ­evreii au servit  extremei drepte din Ungaria pentru a câştiga voturi.

Jobbik a reuşit să reînvie naţionalismul extrem, având o bază relativ redusă, câştigând electorat în satele unde lipsa locurilor de muncă şi tâlhăriile legate de sărăcie au exacerbat tensiunile cu ţiganii. Astfel, Jobbik ("Mişcarea pentru o Ungarie mai bună") a reuşit să "fure" voturi de la Fidesz (centru-dreapta).

La ascensiunea lui Jobbik a contribuit şi popularitatea Gărzii Maghiare, grupare paramilitară  ale cărei uniforme amintesc de cele purtate în anii 1940 de Crucea cu Săgeţi, partidul nazist din Ungaria în perioada războiului.

Vona, lider al gărzii

Cofondator al Gărzii a fost chiar liderul Jobbik, Gabor Vona, deşi el nu mai este în prezent un membru activ. Garda a fost desfiinţată anul trecut de tribunal pentru încălcarea legii asupra operaţiunilor în grup şi asocierii, dar ea continuă să existe sub un nume nou.

În plus, la diferite reuniuni ale partidului şi chiar la lansarea campaniei electorale, mulţi dintre membrii formaţiunii au venit îmbrăcaţi în uniformele Gărzii. Chiar liderul partidului a promis să sfideze justiţia: „îmi voi ţine promisiunea de a mă duce în parlament în prima zi într-o vestă a Gărzii", a declarat Vona la mitingul de închidere a campaniei electorale la Budapesta.