Efect în lanț: blocada SUA asupra Iranului ridică prețurile la petrol și gaze. Cât ar putea dura?

Traficul comercial maritim către porturile iraniene a fost oprit aproape complet în urma blocadei impuse de Statele Unite, potrivit informațiilor furnizate de Reuters, care citează surse militare americane.

Strâmtoarea Ormuz, blocatp și de iranieni și de americani/FOTO:X

US Central Command (CENTCOM) a anunțat că, în primele 24 de ore de la introducerea măsurii, niciun vas nu a reușit să traverseze zona blocată. Șase nave comerciale au fost obligate să se întoarcă din drum și să revină în porturi situate în Golful Oman, după ce au primit ordine din partea forțelor americane.

Blocada a fost instituită luni,13 aprilie, la ordinul președintelui Donald Trump, după eșecul negocierilor de pace dintre Washington și Teheran. Potrivit autorităților americane, restricțiile sunt aplicate „fără discriminare”, tuturor navelor care intră sau ies din porturile iraniene, indiferent de pavilion.

O interdicție extinsă

Măsura vizează întreg litoralul Iranului, inclusiv porturile din Golful Persic și Golful Oman. Astfel, nu doar navele iraniene sunt afectate, ci și cele aparținând altor state care continuă relațiile comerciale cu Teheranul, inclusiv China și India.

Transporturile umanitare – precum alimentele și medicamentele – sunt exceptate, însă rămân supuse inspecțiilor. Într-un avertisment transmis navigatorilor, autoritățile americane au precizat că orice navă care încalcă restricțiile poate fi interceptată, redirecționată sau chiar confiscată.

De asemenea, UK Maritime Trade Operations a informat companiile de transport despre noile reguli, menționând că navele aflate deja în porturile iraniene la momentul anunțului beneficiază de o perioadă limitată pentru a părăsi zona.

O operațiune de amploare

Pentru implementarea blocadei, Statele Unite au mobilizat peste 10.000 de militari, mai mult de 12 nave de război și zeci de aeronave. Dimensiunea desfășurării este considerată semnificativă, comparabilă cu operațiuni majore din perioada Războiului Rece.

Potrivit Reuters, garda de coastă americană nu participă la această misiune, după ce mai multe dintre navele sale au fost relocate anterior în Asia.

Impact asupra piețelor

După anunțul blocadei, prețul petrolului a depășit temporar pragul de 100 de dolari pe baril, înainte de a se stabiliza ușor pe fondul speranțelor privind reluarea negocierilor. În același timp, prețurile gazelor naturale în Europa au crescut brusc.

De la începutul conflictului, la finalul lunii februarie, cotațiile petrolului au urcat semnificativ, în principal din cauza temerilor legate de o posibilă închidere a strâmtorii Ormuz – o rută esențială pentru transportul global de energie.

Riscuri de escaladare

Analiștii avertizează că blocada reprezintă o măsură militară majoră, fără un calendar clar, care ar putea provoca reacții din partea Iranului și ar pune presiune suplimentară asupra armistițiului fragil din regiune.

Deși Iranul a suferit pierderi importante în urma loviturilor aeriene, evaluările sugerează că structura de conducere a rămas stabilă, iar o parte din capacitățile strategice, inclusiv stocuri de uraniu îmbogățit, ar fi fost păstrate.

În paralel, investitorii rămân prudenți, mizând pe posibilitatea reluării dialogului diplomatic. Cu toate acestea, instituții precum Fondul Monetar Internațional avertizează că tensiunile din Orientul Mijlociu afectează deja economia globală, contribuind la creșterea inflației și la încetinirea ritmului de creștere economică.

În Statele Unite, unul dintre efectele imediate este creșterea prețurilor la combustibil, ceea ce reflectă impactul direct al instabilității din regiune asupra consumatorilor.

Iranul primește 175 de milioane de dolari pe zi în timpul războiului: cine finanțează de fapt acest conflict

Iranul pare să reziste presiunii economice și militare generate de conflictul recent și, în mod neașteptat, își crește veniturile din petrol. Potrivit unei analize realizate de Bloomberg, Teheranul câștigă în prezent aproximativ 175 de milioane de dolari pe zi din exporturile de petrol, cu circa 75% mai mult decât înainte de izbucnirea confruntărilor.

Estimările aparțin analistului Javier Blas, care arată că, înainte de conflict, Iranul obținea în jur de 100 de milioane de dolari zilnic din vânzarea de petrol. Creșterea veniturilor a avut loc în ciuda sancțiunilor internaționale și a acțiunilor militare din regiune. Deși o parte din aceste fonduri sunt dificil de transferat în sistemul financiar global, din cauza restricțiilor bancare, Iranul a acumulat un rezervor financiar echivalent cu aproximativ o lună de venituri petroliere din perioada de dinaintea războiului.

Efectul neașteptat al sancțiunilor

În mod paradoxal, sancțiunile au contribuit indirect la creșterea veniturilor. O relaxare temporară a restricțiilor de către Washington a permis companiilor iraniene să își majoreze exporturile și, în unele cazuri, să obțină prețuri mai ridicate. Aceste oportunități au fost folosite pentru consolidarea rezervelor financiare, nu pentru concesii politice.

Blocada maritimă și limitele sale

Datele furnizate de US Central Command indică faptul că primele 24 de ore ale blocadei maritime au avut un impact imediat: mai multe nave comerciale s-au întors din drum, iar transporturile au fost temporar oprite. Cu toate acestea, blocada nu rezolvă problema stocurilor deja acumulate.

Dacă restricțiile se mențin, Iranul ar putea fi nevoit să reducă sau chiar să oprească producția de petrol în următoarele săptămâni, din cauza lipsei de capacitate de stocare. Eficiența pe termen lung a blocadei rămâne însă incertă.

Rolul Chinei

Un factor esențial în ecuația economică este China. Înainte de conflict, aceasta achiziționa aproximativ 95% din petrolul iranian, prin rețele comerciale complexe care ocolesc sancțiunile.

Cu toate acestea, Beijingul dispune de rezerve strategice de peste un miliard de barili de petrol. Acest lucru îi oferă flexibilitatea de a reduce sau chiar opri temporar importurile fără consecințe majore, diminuând astfel presiunea asupra Iranului și limitând influența Washingtonului.

Reacția piețelor financiare

În mod notabil, piețele financiare americane par să fie mai puțin sensibile la evoluțiile din piața petrolului decât în fazele inițiale ale conflictului. Potrivit unor analiști citați de Bloomberg, corelația dintre prețul petrolului și evoluția burselor s-a redus, chiar și în contextul creșterii prețurilor la energie.

Un echilibru fragil

În ansamblu, datele sugerează un echilibru complex: Iranul reușește, cel puțin pe termen scurt, să își mențină veniturile și stabilitatea financiară, în timp ce eficiența presiunii economice exercitate de SUA rămâne limitată.

În acest context, președintele Donald Trump a declarat recent încheierea operațiunii împotriva Iranului, după o zi de blocadă maritimă. Totuși, din partea Israelului, semnalele sunt diferite. Șeful Mossad, David Barnea, a afirmat că misiunea nu este finalizată și că vor continua operațiunile, inclusiv cele secrete, vizând schimbări la nivelul conducerii iraniene.