Dronele iraniene fac prăpăd în Orientul Mijlociu. SUA încearcă să-i folosească pe kurzii din Irak pentru a deschide un nou front

Iranul a lansat o serie de atacuri cu drone și rachete asupra unor obiective americane și aliate din Orientul Mijlociu, inclusiv asupra unui complex diplomatic din Arabia Saudită și în apropierea consulatului SUA din Dubai, într-o escaladare majoră a conflictului regional.

Două drone iraniene au lovit complexul Ambasadei SUA din Arabia Saudită/FOTO:X

Autoritățile americane și saudite au confirmat că două drone au lovit complexul Ambasadei SUA din Arabia Saudită. Potrivit unor relatări din presa americană, atacul ar fi afectat și o instalație asociată Acenției Centrală de Inteligență (CIA), provocând pagube structurale. Personalului i s-ar fi recomandat să se adăpostească. Nu există informații privind eventuale victime în rândul angajaților agenției.

În Emiratele Arabe Unite, o dronă de tip Shahed ar fi evitat sistemele de apărare antiaeriană și ar fi lovit o parcare aflată în apropierea consulatului american din Dubai, care fusese evacuat în prealabil. De asemenea, două rachete balistice iraniene au vizat Al-Udeid Air Base, cea mai mare bază militară americană din regiune. Oficialii au declarat că nu au fost raportate victime.

Context regional tensionat

Atacurile vin în contextul intensificării confruntărilor dintre Iran, Israel și United States, după uciderea ayatollahului Ali Khamenei în urma unor lovituri atribuite unei campanii comune americano-israeliene.

Președintele american Donald Trump a declarat în interviuri că Washingtonul nu se aștepta ca Teheranul să riposteze împotriva statelor din Golf care nu participă direct la operațiuni, dar care găzduiesc baze militare americane.

CIA este considerată de mult timp un adversar major de către regimul islamic de la Teheran, în parte din cauza implicării istorice a agenției, alături de serviciul britanic Secret Intelligence Service (MI6), în lovitura de stat din 1953 care a dus la înlăturarea unui prim-ministru iranian ales democratic.

Statele din Golf ar putea rămâne fără rachete anti-drone în patru zile, pe măsură ce atacurile iraniene continuă în cinci țări

Statele din Golf trăiesc sub presiunea unui asediu aerian fără precedent. În ritmul actual al atacurilor iraniene, stocurile de rachete antidrone s-ar putea epuiza în doar patru zile.

Surse citate de Daily Mail susțin că sistemele de interceptare sunt folosite „cu o viteză nemaivăzută”, în timp ce Teheranul menține un baraj constant de peste 2.500 de drone pe zi, distribuite simultan în mai mult de cinci țări. Strategia – care a surprins Washingtonul și aliații săi – urmărește să forțeze statele vizate să își fragmenteze apărarea și să își consume rapid resursele.

„La actualul ritm, rezervele s-ar putea termina în patru zile”, a declarat o sursă, sub protecția anonimatului. În spatele cifrelor se află însă o realitate strategică dură: chiar dacă majoritatea proiectilelor iraniene sunt doborâte, este suficient ca doar câteva să străpungă scutul defensiv pentru a schimba percepția asupra conflictului.

Un astfel de moment s-a consumat recent la Dubai, unde imagini cu o explozie puternică în apropierea consulatului american au circulat online, alimentând temerile populației. Oficialii americani au precizat că nu au existat victime, dar impactul psihologic este considerabil. În economii dependente masiv de turism, precum cele din Golf, frica poate deveni la fel de devastatoare ca o rachetă.

Dronele Shahed, preferate de Iran, reprezintă o armă a disproporției financiare. Potrivit cercetătorilor, un astfel de aparat poate costa în jur de 26.000 de lire sterline, în timp ce interceptarea lui poate ajunge până la 3 milioane de lire. Cu alte cuvinte, fiecare dronă lansată obligă statele din Golf să plătească un preț de zeci sau chiar sute de ori mai mare pentru a o opri.

Expertul în rachete Fabian Hoffman, de la Universitatea din Oslo, a declarat pentru The Wall Street Journal că statele bogate în petrol din Golf „vor simți durerea lipsei de interceptori” dacă ritmul actual se menține.

De la începutul campaniei, Emiratele Arabe Unite au anunțat că au fost vizate de aproximativ 200 de rachete balistice iraniene, opt rachete de croazieră și 689 de drone. Oficial, toate au fost interceptate, însă 44 de drone au reușit să lovească teritoriul țării.

Și Bahrain, Kuwait și Qatar au fost supuse unor baraje intense.

Într-un război al uzurii, Iranul pare să mizeze nu doar pe puterea de foc, ci și pe matematica rece a costurilor și pe oboseala strategică a adversarilor săi. Iar dacă rachetele de interceptare se vor împuțina, echilibrul fragil din Golf ar putea fi zdruncinat nu de o singură lovitură decisivă, ci de acumularea constantă a presiunii.

Posibile tensiuni interne în Iran

Agenția Centrală de Informații a Statelor Unite analizează posibilitatea de a sprijini cu armament forțe kurde, într-un efort care ar putea contribui la declanșarea unei revolte împotriva autorităților de la Teheran, potrivit mai multor surse familiarizate cu discuțiile.

Surse citate de presa americană afirmă că administrația președintelui Donald Trump a purtat conversații cu grupări ale opoziției iraniene și cu lideri kurzi din Irak privind un posibil sprijin militar.

Grupările kurde iraniene dispun de mii de combatanți desfășurați de-a lungul frontierei dintre Irak și Iran, în special în regiunea autonomă Kurdistan din nordul Irakului. Unele dintre aceste organizații au transmis, în ultimele zile, mesaje publice în care sugerează o acțiune iminentă și îndeamnă forțele de securitate iraniene să dezerteze. La rândul său, Garda revoluționară (IRGC) a anunțat că a vizat poziții kurde cu zeci de drone.

Forțele kurde ar putea participa, în zilele următoare, la o operațiune terestră în vestul Iranului

Potrivit unui oficial kurd iranian de rang înalt, președintele Trump ar fi discutat marți cu Mustafa Hijri, liderul Partidului Democratic din Kurdistanul Iranian (KDPI), una dintre grupările vizate de atacurile IRGC. Aceeași sursă a declarat că forțele kurde ar putea participa, în zilele următoare, la o operațiune terestră în vestul Iranului.

„Considerăm că există o oportunitate reală în acest moment”, a afirmat sursa, adăugând că milițiile se așteaptă la sprijin din partea Statelor Unite și a Israelului.

De asemenea, președintele american ar fi discutat cu lideri kurzi din Irak despre evoluția operațiunilor militare americane și despre o posibilă coordonare pe parcursul misiunii.

Orice transfer de armament către grupările kurde iraniene ar necesita însă sprijinul autorităților din Kurdistanul irakian pentru tranzitarea echipamentelor și utilizarea teritoriului drept punct de plecare.

Un participant la discuții a declarat că obiectivul ar fi ca forțele kurde să angajeze trupele de securitate iraniene, reducând astfel presiunea asupra populației civile din marile orașe, în eventualitatea unor proteste. Un alt oficial american a sugerat că implicarea kurzilor ar putea dispersa resursele militare ale Teheranului. Alte scenarii analizate ar include posibilitatea creării unei zone-tampon în nordul Iranului, relatează CNN.

CIA a refuzat să comenteze informațiile.

Analiștii sunt însă divizați. Alex Plitsas, fost oficial al Pentagonului în timpul administrației Barack Obama, a declarat că Washingtonul pare să încerce să „accelereze” un eventual proces de contestare a regimului, mizând pe un aliat regional tradițional. El a subliniat că populația iraniană este în mare parte neînarmată, iar fără o slăbire semnificativă a aparatului de securitate, schimbarea ar fi dificilă.

Pe de altă parte, Jen Gavito, fost oficial al Departamentului de Stat în timpul administrației Joe Biden, a avertizat că o astfel de inițiativă ar putea avea consecințe imprevizibile. Ea a menționat riscurile pentru suveranitatea Irakului și posibilitatea consolidării unor miliții armate fără un control clar.

Surse au mai declarat că armata israeliană ar fi lovit în ultimele zile obiective militare iraniene din apropierea frontierei cu Irakul, în ceea ce ar putea reprezenta pregătirea terenului pentru o eventuală mișcare a forțelor kurde. Un oficial israelian a indicat că aceste lovituri s-ar putea intensifica.

Cu toate acestea, evaluările serviciilor de informații americane au arătat constant că grupările kurde iraniene nu dispun, în prezent, de resursele sau influența necesare pentru a susține o revoltă de amploare. În plus, formațiunile kurde sunt divizate, având ideologii și obiective diferite.

Poporul kurd, estimat la 25–30 de milioane de persoane, este răspândit în mai multe state — inclusiv Turcia, Irak, Iran și Siria — fără a avea un stat propriu. De-a lungul timpului, relația dintre Washington și diferitele facțiuni kurde a fost complexă și, uneori, tensionată.

În timpul primului mandat al lui Donald Trump, retragerea trupelor americane din Siria a generat critici, inclusiv din partea fostului secretar al Apărării Jim Mattis, care a demisionat, invocând, printre altele, preocupări legate de sprijinul acordat aliaților kurzi.

Statele Unite au colaborat în mod extins cu forțele kurde în lupta împotriva grupării Stat Islamic, inclusiv în gestionarea centrelor de detenție pentru suspecți ISIS din nordul Siriei. Totuși, evoluțiile recente din regiune au modificat echilibrul de forțe, iar oficiali americani au sugerat că natura alianței cu forțele kurde siriene s-a schimbat semnificativ.

În acest context, orice nouă implicare în sprijinirea grupărilor kurde din Iran ar reprezenta o decizie cu implicații strategice majore, într-o regiune deja marcată de instabilitate și confruntări indirecte.

Schimbare la vârful conducerii iraniene

Între timp, postul de opoziție Iran International a relatat că Mojtaba Khamenei, fiul lui Ali Khamenei, a fost numit noul lider suprem al Iranului de către Adunarea Experților, sub presiunea Gărzilor Revoluționare.

În vârstă de 56 de ani, Mojtaba Khamenei nu este un cleric de rang înalt și nu a deținut funcții oficiale în cadrul regimului. Totuși, el ar avea legături strânse cu IRGC și este considerat de analiști drept o figură influentă în culise. De-a lungul anilor, a fost menționat frecvent drept posibil succesor al tatălui său.

În pofida pierderilor la nivelul conducerii, guvernul islamic pare să mențină controlul asupra aparatului de stat. Totuși, o eventuală intensificare a sprijinului extern pentru opoziția kurdă ar putea reprezenta una dintre cele mai serioase provocări la adresa stabilității regimului.

Într-un Orient Mijlociu cuprins de flăcări, confruntarea dintre Iran, Israel și Statele Unite pare să intre într-o nouă fază, una în care loviturile simbolice devin arme strategice, iar războiul din umbră riscă să se transforme într-un incendiu regional de proporții.