Diavolul e şi în detaliile noului buget al SUA

Americanii au aşteptat cu sufletul la gură, şi mâna la buzunar, clarificarea bugetului pentru următorii zece ani. Democratul Obama a renunţat la reducerile de taxe cu care l-ar fi cadorisit republicanii – Bill Gates e de acord cu preşedintele. Ce n-a precizat, totuşi, preşedintele care şi-a lansat campania pentru un nou mandat? Corespondenţă din Chicago.

Miercuri dimineaţa, Preşedintele american Barack Obama a ţinut un discurs public, mult aşteptat, în care a discutat problema bugetului pentru următorii zece ani. Această apariţie vine după circul de vinerea trecută, când politicienii democraţi şi republicani au dezbătut până la ora 23.00 problema deficitului bugetar, a sumelor exorbitante pe care guvernul american le cheltuie în fiecare lună şi a modalităţilor prin care SUA poate să economisească în viitor.

Toate aceste subiecte sunt extrem de importante, dar întregul guvern s-ar fi putut afla în incapacitate de plată dacă cele două partide nu ar fi ajuns la un compromis, o decizie care ar fi afectat vieţile a cel puţin 50 de milioane de americani. De asemenea, circul de vineri ar fi putut fi evitat în condiţiile în care conflictul dintre republicani şi democraţi era ştiut încă de la sfârşitul lunii martie.

Părerile analiştilor politici care s-au perindat pe la CNN, Fox News sau ABC News înaintea discursului preşedintelui Obama erau împărţite cu privire la eficacitatea acestuia de a face o declaraţie care să mulţumească atât electoratul democrat cât şi pe cel de centru.

În virtutea faptului că preşedintele american a ţinut un speech mult peste aşteptări, consider că putem analiza episodul de miercuri prin prisma a trei criterii obiective: ideile principale şi direcţia generală pe care America lui Obama ar trebui s-o urmeze, realizările discursului (lucrurile pe care americanii doreau ca preşedintele să le abordeze) şi obiectivele / realităţile / problemele pe care Obama nu le-a menţionat în această intervenţie publică.
Obama şi America viitorului apropiat

Deficitul bugetar trebuie redus – asta ne spun economiştii, politicienii şi tehnocraţii americani. Deşi există unii experţi care consideră că bugetul s-ar putea balansa de la sine până în 2018 fără economisiri făcute de actuala guvernare (vezi de exemplu Do-Nothing-Budget-Plan), publicul american pare să fie interesat direct de deficitul bugetar şi de datoria publică. Miercuri, când preşedintele Obama a apărut în faţa camerelor de luat vederi, acesta a încercat să răspundă direct întrebărilor si temerilor anunţate în public de reprezentanţii celor două partide politice, ale societăţii civile şi ale analiştilor politici.

Pe scurt, a anunţat că administraţia sa va încerca să reducă deficitul bugetar cu patru miliarde de dolari în următorii 12 ani prin diminuarea costurilor legate de administraţia federală şi prin creşterea taxelor pentru cei mai bogaţi dintre americani. Acest din urmă subiect este unul foarte sensibil în rândul politicienilor republicani care se opun total creşterilor taxelor.

Planul alternativ de reducere a deficitului propus deja de republicani stipulează micşorarea asigurărilor medicale, a fondurilor pentru cercetare, infrastructură, educaţie şi a serviciilor medicale gratuite, precum şi reformarea Sistemului Naţional de Securitate (adică a programului de pensii). Criticii spun că republicanii propun sărăcirea majorităţii populaţiei, în timp ce acei 2% dintre oamenii bogaţi rămân neatinşi.

Barack Obama, el însuşi un om relativ bogat (având o avere aproximată în 2010 la 7.7 milioane de dolari), a răspuns propunerii oponenţilor într-o modalitate foarte inteligentă: „Ei [republicanii] vor să dea oamenilor ca mine o reducere de taxe de 200.000 de dolari care va fi acoperită cu ajutorul a 33 de bătrâni care vor fi obligaţi să plătească cu 6.000 de dolari mai mult pentru costuri medicale”.

Apoi preşedintele a continuat cu cele trei măsuri pe care doreşte să le ia pentru a micşora deficitul bugetar: micşorarea costurilor administraţiei federale, reducerea bugetului Departamentului de Apărare (prin care se înţelegea limitarea costurilor în teatrele de operaţiuni din Irak şi Afganistan) şi micşorarea costurilor în sectorul de sănătate publică (mai exact Obama propune noi investiţii în sectorul de cercetare, crearea unei modalităţi mai rapide de aprobare a medicamentelor generice şi scăderea preţurilor la medicamentele de bază).

În general, discursul de miercuri al preşedintelui acoperă lucrurile care îi afectează în mod direct pe americanii de rând: sănatate, educaţie, taxe şi infrastructură. Cu privire la toate aceste subiecte, Barack Obama a reuşit să reasigure populaţia că niciuna dintre promisiunile făcute anterior de administraţia prezidenţială nu vor fi incălcate.

Chestiunea taxelor pentru bogaţi

Discursul lui Barack Obama a fost clar, bine poziţionat în centrul spectrului politic american, şi bazat pe cifre şi realităţi economice. De asemenea, dorinţa sa de a mări taxele pentru cei mai  bogaţi dintre americani s-a bazat pe două realităţi greu de contestat. În primul rând, atât Warren Edward Buffett (menţionat şi în discurs) cât şi Bill Gates, doi dintre cei mai bogaţi oameni din America, au anunţat public că sunt de acord cu măririle de taxe în ceea ce-i priveşte. De asemenea, aşa cum a remarcat bine preşedintele, taxele pentru cetăţenii cu salarii de peste 200.000 de dolari se află în momentul de faţă la un nivel minim record din ultimii 50 de ani.

De exemplu, puţini americani mai sunt în viaţă ca să-şi amintească era preşedintelui Dwight Eisenhower (la Casa Albă, între 1953-1961) când taxele pentru oamenii avuţi se ridicau la 91% din profit. În acelaşi timp, între 1960 si 1983 taxele pentru aceeaşi cetăţeni au oscilat între 50-70%. În acest context, argumentul republicanilor că Obama vrea să pedepsească oamenii bogaţi păleşte prin comparaţie.

Pe scurt, deci, Barack Obama s-a concentrat pe câteva probleme succinte şi a reuşit, cu succes, să explice diferenţele generale de strategie între planul său şi cel al republicanilor. 

Ce-a uitat Obama sa precizeze

Deşi eficient, discursul preşedintelui marchează prin excelenţă începutul campaniei electorale din 2012. Mai exact, în ciuda faptului că Barack Obama a discutat subiectele de importanţă majoră pentru viitorul apropiat al Statelor Unite, a făcut-o fără a da prea multe detalii concrete, semn că retorica politică a reînceput să conteze mai mult decât substanţa planurilor sale de acţiune.

Astfel, Obama nu a precizat care sunt paşii necesari şi metodele prin care se va reduce deficitul bugetar în următorii 10 ani, nu a fost foarte clar cu privire la viitorul Programului Naţional de Securitate Socială sau care este procentul cu care se vor mări taxele pentru cei mai privilegiaţi americani.

De asemenea, discursul său a evitat, surprinzător, cele mai arzătoare probleme americane care nu au direct de-a face cu stabilirea bugetului: creşterea economică şi crearea unor noi locuri de muncă. Aşa că intervenţia lui Obama pânî în prezent poate fi caracterizată cât se poate de simplu în felul următor: retorică excelentă, schimbare nonexistentă.

America va avea în sfârşit un buget care va fi stabilit în lunile următoare. În condiţiile în care Republicanii controlează Camera Reprezentanţilor, în vreme ce Democraţii sunt majoritari în Senat, niciunul dintre partide nu va putea să câştige bătălia deficitului financiar fără ajutorul/ acceptul oponenţilor. Iar după o săptămână întreagă de bâlci politicienesc, americanii vor reveni la vieţile de zi cu zi, pânî când politicienii lor le vor oferi încă un prilej de anxietate neavenită.

Din păcate însă, odată cu retragerea democraţilor şi a republicanilor în spatele uşilor închise, unde vor dezbate din nou problema deficitului şi a datoriei publice, vechiul proverb american va continua să le guverneze fiecare mişcare: „Dracul e în detalii...”.

Codrin Arsene este masterand în cadrul programului de antropologie de la University of Chicago. În 2010, a absolvit aceeaşi universitate, cu o dublă specializare, în ştiinte politice şi studii internaţionale. A locuit în România, Franţa, Argentina, Tanzania şi Africa de Sud. Este autorul blogului de politici africane African Politics Portal (www.african-politics.com).