Foto De la contrabandiști, la muzee. Saga comorilor milenare ale Ciprului. Înapoi acasă după jumătate de secol
0La împlinirea a 50 de ani de la evenimentele tragice din 1974 care au dus la diviziunea continuă între comunitățile etnice grecești și turce, Cipru a expus artefacte, dintre care unele vechi de mii de ani, returnate, după ce un comerciant de antichități le-a jefuit din națiunea insulară.
Peste 16.000 de icoane creștine, mozaicuri și picturi murale datând din secolele V-VI și multe alte artefacte (alții susțin că este vorba despre 60.000 de astfel de obiecte) au fost furate și vândute în străinătate după invazia turcă din 1974, potrivit directorului Oficiului pentru Combaterea Jafului și Traficului Ilicit de Antichități din Cipru, Michalis Gavrielidis.
S-a mai dat doar de urma unora dintre ele, în ciuda faptului că autoritățile au creat un grup de lucru dedicat, de specialiști, care caută pe internet și licitează zilnic, inclusiv pe piața neagră a artei. De fapt. atât autoritățile cât și Biserica Ortodoxă Cipriotă vânează de zeci de ani antichitățile și relicve insulei jefuite de la peste 500 de biserici.
Printre antichitățile recuperate se numără și sute de artefacte furate pe care Poliția germană le-a confiscat în 1997 de la mai multe adrese închiriate de un comerciant de antichități turc, care a și murit între timp, în 2020.
De la începutul săptămânii, de pe 22 iulie 2024, ele se află expuse în Muzeul Național de Arheologie din Nicosia Cipru (VEZI GALERIA FOTO). Expoziția va fi deschisă până la august, după cum a anunțat printr-un comunicat Departamentul de Antichități al Ministerului Culturii din Cipru.
Hoți profesioniști au prădat la pont tot ce s-a putut
Autoritățile au descoperit că unul dintre cei mai prolifici contrabandiști de antichități, turcul Aydin Dikmen, ajutat de regimul de ocupație și de complici, a fost responsabil de distrugerea și jefuirea a peste 50 de monumente creștine greco-ortodoxe, maronite (ce aparțin unei comunități de creștini catolici din Orient) și armene, precum și a antichităților din siturile arheologice și colecțiile private ocupate. El a preluat artefactele din nordul separatist al țării în anii de după despărțirea Ciprului.
Dikmen a angajat o echipă de hoți profesioniști pentru a fura antichitățile din bisericile și mănăstirile slab păzite din nordul Ciprului. Aceste artefacte furate au fost mai apoi trimise la München.
Rară capodoperă de artă - mozaic religios din secolul al VI-lea, vândută în SUA
În 1988, Dikmen a făcut imprudența de a încerca să mai scape din bunuri colaborând cu traficanți pentru a vinde patru mozaicuri din secolul al VI-lea, provenite de la Biserica Kanakaria, din Lythrankomi, către o americancă dealer de artă, Peg Goldberg.
Piesele vechi de un mileniu și jumătate reprezentau una dintre puținele piese de artă religioasă care au supraviețuit în regiune înainte ca împărații bizantini să interzică pentru scurt timp imaginile și icoanele. Mozaicul fost spart de pe un perete și rupt în bucăți pentru a putea fi scos din țară și vândut.
Americanca le-a cumpărat cu 1,2 milioane de dolari a încercat să le vândă Muzeului Getty, pentru 20 de milioane de dolari. Dar curatorul Marion True de la Getty a refuzat și a alertat autoritățile cipriote, contribuind la recuperarea lor în 1989. Au fost găsite în Indiana și inițial s-a dorit cumpărarea lor, după care Biserica Cipriotă a depus o cerere la tribunalul districtual pentru returnare. Cererea a fost admisă și repatrierea lor a fost dispusă de Tribunalul Districtual din Indiana al Statelor Unite. Lucrările au fost restituite în Cipru în 1991.
S-a reușit recuperarea lor cu ajutorul unuia dintre traficanți, Michel Van Rijn, care a colaborat cu autoritățile știind că artefactele furate au ajuns la dealeri din întreaga lume, inclusiv din SUA, și chiar prin muzee publice. Datorită lui au fost salvate trei mozaicuri și peste 40 de fresce.
Frescele unei capele din Lysi, recuperate cu ajutorul unui filantrop american
În 1983, Dikmen vânduse 38 de fragmente din două fresce bizantine din secolul al XIII-lea unui alt colecționar american, căruia îi spusese că le achiziționase dintr-o casă de antichități privată din Anatolia - Turcia. În realitate, acestea dispăruseră dintr-o capelă de lângă orașul Lysi, fiind tăiate în bucăți pentru a fi îndepărtate de pe cupolă și din absidă. Îi înfățișau pe Hristos înconjurat de 12 îngeri, precum și pe Arhanghelii Gavriil și Mihail flancându-i pe Fecioara Maria și pe Ioan Botezătorul.
Colecționarul a bănuit că povestea casei turcești este o acoperire și a făcut poze, pe care le-a trimis cercetătorilor pentru a afla sursa originală. Așa a descoperit că proveneau de pe tavanul și pereții capelei din Lysi. L-a contactat pe arhiepiscopul responsabil, s-a oferit să „răscumpere” frescele și să le restaureze profesional, cu condiția să fie expuse în Houston înainte de a fi repatriate în Cipru.
A achiziționat frescele de la Dikmen, în 1984, pentru aproximativ 1 milion de dolari. Fundația americanului a construit o capelă cu frescă bizantină în valoare de 4 milioane de dolari pentru a expune frescele cipriote, timp de 15 ani, până în 2012, când au fost returnate voluntar Muzeului Bizantin din Nicosia, în conformitate cu termenii acordului.
„Unul dintre cele mai spectaculoase cazuri de contrabandă cu antichități”
În paralel cu acțiunea demarată în SUA, Poliția germană a lansat o operațiune împotriva lui Dikmen, recuperând peste 4.000 de obiecte, în 1997, printre care și cele sustrase din Cipru.
Șeful unității de furt de artă din Poliția bavareză, Peter Kitschler, avea să declare la vremea respectivă pentru New York Times că acesta a fost unul dintre cele mai spectaculoase cazuri din Germania și chiar din Europa acelei perioade.
Procese în Germania și SUA pentru recuperarea patrimoniului
Au urmat 27 de ani de bătălii juridice pentru repatrierea bunurilor, în trei loturi. Procesul a început în 2004, fiind soluționat în 2010 cu o decizie a Tribunalului Districtual din München. Contestația ulterioară a lui Dikmen la Curtea de Apel a dus la repatrierea parțială a 173 de relicve în iulie 2013 și a altor 85 în august 2015.
Procesele, inclusiv cele din America, au făcut furori în presa internațională la vremea respectivă, până să fie date verdictele.
Printre miile de obiecte confiscate de la Dikmen s-au numărat și 318 relicve de origine cipriotă, inclusiv mozaicurile din secolul al VI-lea și frescele din secolele VIII-XV, dar și icoane, uși, manuscrise și diverse artefacte preistorice.
Ultimul lot, repatriat recent, a vizat 60 de artefacte furate și recuperate, reprezentând bijuterii din perioada Cuprului / Eneolitică, între 3500-1500 î.Hr. și idoli în formă de pasăre din epoca bronzului. 24 sunt relicve ecleziastice și 36 antichități preistorice și de altă natură, după cum se mai menționează în comunicatul Ministerului Culturii Cipriote.
Cât despre mozaicurile vechi de 1.500 de ani, cu Sfinții Ioan, Luca, Marcu și Matei, recuperate din America, acestea reprezintă printre puținele exemple de lucrări creștine timpurii care au supraviețuit perioadei iconoclaste, din secolele al VIII-lea și al IX-lea, când majoritatea acestor lucrări au fost distruse.
Autoritățile au recunoscut că au constituit obiectul unuia dintre cele mai flagrante exemple de jaf din Cipru, care a vizat îndepărtarea unui mozaic întreg din satul Lythrangomi din nordul insulei, la finele anilor șaptezeci.
Piesele sunt expuse acum în Muzeul Bizantin din Cipru.
Soarta a zeci de mii de artefacte furate, necunoscută
Cipru, o țară cu o istorie unică ce datează din anul 9000 î.Hr., a adoptat creștinismul timpuriu, motiv pentru care a deținut o colecție vastă de artă bizantină, una dintre cele mai importante din lume.
Dar invazia turcă din 1974 a dus la distrugerea și jefuirea patrimoniului cultural în zonele ocupate. Așa s-a ajuns ca peste 550 de biserici și mănăstiri să fie vandalizate sau transformate, iar relicvele să devină obiectul contrabandei cu antichități. Lăcașurile de cult au ajuns geamii, depozite ale armatei de ocupație, grajduri și șure. Sute de monumente istorice, pe lângă cele de cult, au fost distruse și jefuite, iar din locurile unde s-au făcut „săpături” ilegale s-au sustras tezaurele culturale.
Monumentele nu sunt nici astăzi accesibile, din cauza restricțiilor militare, chiar dacă Cipru și Turcia au semnat o serie de convenții internaționale pentru protecția patrimoniului cultural și religios. Distrugerea continuă în regiunea ocupată - ce reprezintă 36,2% din suprafața țării - , după cum o recunoaște chiar Ambasada Ciprului la București, pe propriul site: „Soarta relicvelor ecleziastice din aceste lăcașuri, care sunt estimate la 20.000, rămâne necunoscută. Potrivit calculelor poliției cipriote, peste 60.000 de obiecte culturale au fost transportate ilegal în alte țări după 1974. Icoane importante și de neprețuit au ajuns în posesia unor case de licitație și au fost vândute ilegal în străinătate de comercianți de antichități”.
Pe lângă Biserica Ciprului și grupurile religioase ale armenilor, maroniților și latinilor, și Patriarhia Ierusalimului se numără printre cei păgubiți care cer insistent recuperarea acestor artefacte furate..
Se încarcă comentariile...
