De la 2.000 la 4.000 km. Cum a reușit Iranul să-și dubleze peste noapte raza de acțiune a rachetelor
0Iranul pare să fi făcut un salt spectaculos în capacitatea sa balistică, iar implicațiile depășesc cu mult granițele Orientului Mijlociu.
Fostul șef al apărării antiaeriene din cadrul armatei israeliene, generalul de brigadă (r) Ran Kochav, avertizează că lansările recente ale Teheranului, descrise drept „de tip satelit”, ar putea ascunde un program clandestin dezvoltat în tăcere ani la rând. Practic, spune acesta, Iranul ar fi reușit peste noapte să dubleze raza de acțiune a rachetelor sale balistice — de la aproximativ 2.000 km la 4.000 km, scrie Jerusalem Post.
Potrivit analizei sale, testul care a vizat zona bazei americano-britanice din Diego Garcia ar fi implicat o tehnologie în mai multe trepte, similară lansărilor spațiale. Această abordare nu este nouă: Teheranul lucrează de ani buni la rachete capabile să plaseze sateliți pe orbită — o linie fină între program civil și potențial militar.
Avertismentele venite atât din partea Israelului, cât și a Statelor Unite, nu sunt noi: testele „spațiale” pot masca dezvoltarea unor rachete balistice intercontinentale. Iar lansarea recentă pare să confirme exact acest scenariu, în ciuda dezmințirilor constante ale regimului iranian.
Într-o ipoteză tehnică, Kochav evocă posibilitatea utilizării unei versiuni modificate a rachetei sovietice R-27 ballistic missile — adaptată pentru lansare de la sol. Acest tip de rachetă, spune el, ar putea transporta focoase de până la două tone, însă reducerea masei explozive ar permite extinderea razei de acțiune până la pragul actual de 4.000 km.
O altă variantă discutată este modernizarea clasei Khorramshahr-4 — semn că arsenalul iranian evoluează pe mai multe direcții simultan.
Dincolo de detalii tehnice, concluzia este una care schimbă paradigma de securitate: „orice capitală europeană este acum la îndemână”. Astfel, orașe precum London, Paris sau Berlin intră în raza de acțiune credibilă a rachetelor iraniene.
În acest context, teatrul de operațiuni nu mai poate fi considerat regional. Europa devine, de facto, parte a ecuației strategice.
Pe fondul acestei escaladări tehnologice, tensiunile militare cresc vizibil. Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a transmis un mesaj fără echivoc: orice atac asupra infrastructurii energetice iraniene va primi un răspuns „în oglindă”. Centrale electrice israeliene sau instalații care alimentează baze americane ar putea deveni ținte.
În paralel, amenințările se extind către Golful Persic. Iranul avertizează că ar putea mina rutele maritime și bloca accesul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai sensibile artere energetice ale lumii.
Pe plan intern, potrivit unor surse citate de KAN News, conducerea de la Teheran a abandonat strategia defensivă regională în favoarea unei abordări mult mai agresive, în care costurile civile nu mai reprezintă un factor determinant.
Această schimbare de doctrină vine într-un moment în care presiunea economică crește, iar sancțiunile afectează fluxurile financiare ale regimului. Cu toate acestea, semnalele sunt clare: Iranul nu dă înapoi.
În acest peisaj tensionat, o întrebare rămâne fără răspuns: cum a reușit acest program să rămână nedetectat atât de mult timp — inclusiv de serviciile de informații israeliene, recunoscute pentru capacitățile lor avansate?
Răspunsul, dacă va veni, ar putea rescrie nu doar harta riscurilor, ci și regulile jocului strategic global.
Se încarcă comentariile...
