Analiză The Economist: războiul din Iran îl face pe Donald Trump mai slab și mai imprevizibil
0Potrivit publicației The Economist, campania militară împotriva Iranului riscă să schimbe fundamental traiectoria celui de-al doilea mandat al liderului de la Casa Albă. Chiar și un conflict de scurtă durată ar putea avea efecte semnificative, în timp ce un război prelungit ar putea duce la erodarea serioasă a puterii sale politice.
Trei „superputeri” politice, sub presiune
Analiza susține că războiul subminează trei dintre principalele atuuri ale lui Donald Trump: capacitatea de a-și impune propria versiune a realității, utilizarea agresivă a pârghiilor de putere și controlul asupra Partidului Republican.
Chiar și în absența conflictului, aceste avantaje ar fi fost, probabil, afectate după alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie. Războiul, însă, accelerează acest proces.
Realitatea de pe teren contrazice retorica
Deși Trump susține că Statele Unite au obținut deja victoria, evoluțiile din teren indică o situație mai complicată. Regimul de la Teheran rămâne în picioare, în ciuda pierderilor majore, iar programul nuclear nu a fost complet neutralizat.
În paralel, Iranul desfășoară o strategie de presiune asupra piețelor energetice globale, inclusiv prin atacuri asupra transportului maritim în Strâmtoarea Ormuz. Creșterea prețului petrolului — care a depășit 110 dolari pe baril — sugerează că această strategie produce efecte.
Timpul, un aliat pentru Iran
Potrivit analizei, conflictul ar putea avantaja Iranul pe termen mediu. Statele Unite și Israelul ar putea rămâne fără ținte relevante sau resurse defensive, în timp ce Iranul continuă să dispună de drone și capacități de perturbare.
Atâta timp cât traficul prin Strâmtoarea Ormuz este restricționat, presiunea asupra economiei globale va crește.
Influență externă, în scădere
Un alt efect vizibil este diminuarea influenței americane asupra aliaților. Solicitările Washingtonului pentru sprijin în redeschiderea rutei maritime au fost întâmpinate cu rezerve, inclusiv în cadrul NATO.
În același timp, Iranul încearcă să folosească accesul la această rută ca instrument de negociere, semnalând că ar putea permite trecerea navelor din state „prietene”.
Presiuni economice și politice interne
Războiul vine și cu un cost intern. Creșterea prețurilor la combustibil și riscul unei recesiuni pun presiune pe administrația Trump. În plus, pierderile umane și perspectiva unei escaladări militare afectează sprijinul politic.
În interiorul Partidului Republican apar semne de nemulțumire, iar unele voci din mișcarea conservatoare vorbesc deja despre o „trădare” a promisiunilor electorale.
Un președinte mai slab, dar mai periculos?
The Economist avertizează că slăbirea poziției lui Donald Trump nu înseamnă neapărat o temperare a acțiunilor sale. Dimpotrivă, un lider aflat sub presiune ar putea reacționa mai agresiv, atât pe plan extern, cât și intern.
Printre scenariile posibile se numără deteriorarea relațiilor cu aliații, inclusiv o eventuală distanțare de NATO sau reducerea sprijinului pentru Ucraina, în relația cu Rusia și China.
Pe plan intern, ar putea crește tensiunile cu instituții precum banca centrală sau presa, în contextul în care administrația încearcă să gestioneze consecințele economice și politice ale războiului.
Un final incert
Chiar dacă ostilitățile s-ar opri rapid, efectele nu ar dispărea imediat. Reluarea producției de petrol, stabilizarea piețelor și revenirea la normal în transportul maritim ar putea dura săptămâni sau luni.
În acest interval, riscul unor noi acțiuni din partea Iranului ar rămâne ridicat, iar prețurile ar putea continua să crească — un factor care, concluzionează publicația, ar eroda și mai mult poziția politică a președintelui american.
În aceste condiții, întrebarea nu este doar cum se va încheia războiul, ci și ce va rămâne din influența politică a lui Donald Trump după conflict.
Se încarcă comentariile...
