De ce s-a sucit „Doamna Nu“

Europa a putut constata că Angela Merkel nu e chiar atât de dură pe cât vrea să pară.

Ce n-a promis, în aceste ultime săptămâni, Angela Merkel concetăţenilor săi în privinţa crizei din Grecia! Mai întâi, grecii nu trebuiau să primească o centimă din partea Germaniei. Dacă aveau nevoie de bani, n-aveau decât să se adreseze Fondului Monetar Internaţional (FMI). Atitudine ce lăsa să se înţeleagă că proiectul Fondului Monetar European (FME) propus de ministrul său de Finanţe, Wolfgang Schäuble, nu i-a stârnit un entuziasm debordant. „Nici nu vrea să audă de FME", destăinuiau recent câţiva apropiaţi ai cancelarului. În concluzie, Germania refuza să devină, într-o astfel de instituţie, principalul finanţator al unei Uniuni de ţări îndatorate până peste cap. Linia aceasta dură i-a adus Angelei Merkel chiar şi o poreclă în străinătate: „Doamna Nu".

De la sfârşitul săptămânii trecute, Europa a putut, însă, constata că Angela Merkel nu e chiar atât de dură pe cât vrea să pară. Ba, dimpotrivă: „doamna de fier" s-a înmuiat de-a binelea. Grecii vor primi fonduri din partea Europei, dacă investitorii privaţi refuză să-i mai crediteze. Iar „partea leului" din aceşti bani va fi suportată de Germania. Din acest moment, ideea FME va prinde contur în realitate mai repede decât sperau unii sau se temeau alţii. Astfel au decis miniştrii de Finanţe ai UE, în data de 16 aprilie. Să nu ne amăgim: un fond destinat salvării statelor cu economia „pe roşu" reprezintă primul pas spre o Uniune a transferurilor. Din nou, banii preluaţi din Nord vor finanţa Sudul, indiferent de asigurările repetate ale responsabililor politici, că mecanismul de ajutorare nu va funcţiona decât în cazuri şi situaţii speciale.

Am putea considera aceste decizii salutare, pentru că fragila economie europeană s-ar putea stabiliza în urma lor. Am putea, de asemenea, să le denunţăm, pentru că ţările campioane ale deficitului vor continua pe aceeaşi cale. Oricare dintre poziţiile prezentate mai sus au explicaţii şi argumente plauzibile. Singura poziţie greu de justificat este aceea a cancelarului. Făcând pe dura, a reuşit să pulverizeze toate „porţelanurile" politice din interiorul Europei. Acum, după ce a produs pagubele, mai ales în politica externă, Angela Merkel dă înapoi. E dificil de evaluat în ce măsură aceste schimbări fulgerătoare, de la o săptămână la alta, vor servi intereselor Germaniei.