Cum a reușit Ecuadorul să înăbușe o revoltă a traficanților care amenința să arunce țara în haos. Dezvăluiri în premieră

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La mai puțin de o lună de la finalizarea unei ample anchete privind complicitatea dintre instituțiile de ordine ale statului și bandele traficanților de droguri, în Ecuador a izbucnit o revoltă condusă de liderii grupurilor infracționale din închisori, amenințând să arunce în haos această țară cu 18 milioane de locuitori din America Latină.

Orașul Guayaqui, Ecuador FOTO SHUTTERSTOCK
Orașul Guayaqui, Ecuador FOTO SHUTTERSTOCK

Pe baza interviurilor cu 15 oficiali ecuadorieni, inclusiv președintele statului, dar și cu ambasadorul american în Ecuador și jurnaliști luați ostatici în urma asedierii unui post de televiziune, Washington Post a reconstituit evenimentele de la 9 ianuarie, precum și răspunsul guvernului și al forțelor de ordine. Publicația americană oferă detalii și dezvăluiri în premieră.

La 14 decembrie 2023, procurorul general Diana Salazar Méndez anunța rezultatul amplei anchete „Metastaza” – 30 de persoane care făceau parte dintr-un grup infracțional organizat au fost arestate, între care judecători, procurori, polițiști și ofițeri din penitenciare.

„Stimați concetățeni, cazul Metastaza este o radiografie cât se poate de limpede a modului în care traficul de droguri a luat în stăpânire instituțiile statului”, a transmis ea de la reședința sa bine păzită înainte de a avertiza că este doar o chestiune de timp până când bandele traficanților vor riposta.

S-a întâmplat pe 9 ianuarie, când, preț de câteva ore, ordinea publică din Ecuador a fost în pericol să se prăbușească.

Revolte au izbucnit în închisorile aflate de multă vreme sub controlul bandelor. În mai multe orașe au fost detonate mașini capcană. Cel puțin nouă persoane au fost împușcate mortal pe străzile din Guayaquil, cel mai mare oraș ecuadorian și un centru cheie al comerțului cu cocaină. Doi ofițeri de poliție aflați pe motocicletă au fost împușcați mortal de un presupus membru al unei bande într-un oraș vecin. Alți șapte au fost răpiți. Au apărut multiple amenințări cu bombă; Salazar și personalul său au fost siliți să evacueze birourile din capitala Quito.

Un grup de bărbați înarmați au luat cu asalt platoul unei televiziuni în timp ce jurnaliștii se aflau în direct, luând peste 10 ostatici.

„Nu vă puneți cu mafia”, a strigat un atacator în timp ce focuri de armă răsunau în clădirea Televiziunii TC din Guayaquil.

Președintele Ecuadorului, Daniel Noboa, a declarat în cursul zilei „stare de conflict intern”, emițând un decret prin care 22 de bande criminale au fost desemnate drept organizații teroriste și mobilizând armata, pe care a trimis-o să restabilească ordinea în închisori. În ultimii ani, acestea deveniseră sedii din care liderii bandelor își coordonau afacerile, dar și arene de luptă pentru teritoriu și locul unor adevărate masacre între deținuții din grupările rivale.

„Nu avem de-a face doar cu bande care se războiesc pentru patru blocuri. Este o bătălie pentru porturi, pentru granițe, pentru orașe întregi. ... Este disputat chiar modul nostru de viață”, a subliniat Noboa într-un interviu acordat la sfârșitul lunii februarie.

Cunoscut cândva drept „insulă a păcii", Ecuadorul era odată o destinație accesibilă și liniștită pentru americani. Însă după perioada de boom a materiilor prime din America Latină și apoi cutremurul care a lovit Ecuadorul în 2016, locuitorii au devenit tot mai săraci. Guvernul a eliminat mai multe instituții pentru a reduce costurile, inclusiv Ministerul Justiției. Pe măsură ce controlul autorităților a slăbit, autoritățile penitenciare au început să cazeze deținuții în funcție de apartenența la bande.

Astfel, micile bande locale din țară au devenit întreprinderi criminale de milioane de dolari, alimentate de creșterea cererii globale de cocaină. Pandemia de coronavirus le-a oferit o plajă largă de tineri șomeri disperați să câștige ceva bani. Iar economia dolarizată a Ecuadorului și amplasarea sa- între cei mai mari doi mari producători de cocaină din lume, Columbia și Peru - a creat un punct de tranzit ideal pentru cartelurile internaționale de droguri care transportă cocaină în SUA sau în Europa. După ce președintele Rafael Correa i-a alungat pe americani de la baza navală din Manta, în 2009, coastele din Ecuador au rămas cu o protecție minimă.

Folosind închisorile țării ca centre de comandă, bandele ecuadoriene au format alianțe cu cartelurile mexicane și cu mafia albaneză și s-au infiltrat la aproape toate nivelurile guvernamentale din Ecuador. Acestea au importat o parte din metodele macabre asociate cu cartelurile mexicane, inclusiv decapitarea victimelor și spânzurarea lor de picioare în locuri publice. Copii de doar 13 ani au fost folosiți ca asasini.

Premisele revoltei din 9 ianuarie

Violențele din 9 ianuarie au avut la bază o alianță rară între bande rivale ale căror lideri se simțeau amenințați de investigația procurilor și de promisiunea proaspătului președinte de a-i izola în noile închisori de maximă securitate, potrivit anchetatorilor ecuadorieni.

Revolta a avut loc la instrucțiunile bandei Los Lobos (Lupii) – aceeași organizație criminală acuzată că a orchestrat asasinarea, anul trecut, a candidatului la președinție Fernando Villavicencio, cu o agendă anticorupție și antibande.

Comerțul cu cocaină este mai înfloritor ca niciodată, iar bogățiile uriașe pe care acesta și alte infracțiuni le generează corodează instituțiile și democrația din regiune.

America de Sud produce în prezent de două ori mai multă cocaină decât în urmă cu un deceniu. Columbia, care continuă să fie sursa principală pentru cocaină din lume, a înregistrat niveluri record de producție în 2022.

Cartelurile și-au extins raza de acțiune și rutele, pătrunzând în porturi din Costa Rica până în Argentina și transformând aproape toate țările continentale din America Latină, inclusiv Ecuadorul, în mari producători sau transportatori de cocaină, potrivit Biroului ONU pentru droguri și criminalitate. În Ecuador și în mare parte din America Latină, aceste grupări criminale și-au diversificat, totodată, portofoliile - extorcare, răpiri, extracție ilegală a aurului și trafic de migranți - pentru a-și mări profitul și a obține controlul teritorial.

Această diversificare ar putea fi considerată drept un „al treilea val” al criminalității transnaționale din America Latină, potrivit analistului de securitate Douglas Farah. În primul val, Escobar a dat startul confruntării directe cu statul. În cel de-al doilea, cartelul Cali din Columbia s-a aliat cu cartelurile mexicane și cu gherilele autohtone pentru a mitui oficialii și a crea rețele de distribuție mai sofisticate. Numai că infracționalitatea organizată de astăzi nu mai este o întreprindere cu un singur produs și o singură piață, axată pe cocaină și pe Statele Unite. Un aflux de noi actori – venind tocmai din Balcanii și Rusia - a transformat America Latină într-un fel de Silicon Valley pentru crima organizată care recompensează inovația, a explicat Farah.

Pe măsură ce aceste structuri criminale pătrund în instituțiile din Ecuador și din întreaga regiune, creșterea sau scăderea ratei crimelor nu mai depinde atât de acțiunile guvernului, cât de alianțele dintre grupurile criminale, a apreciat Renato Rivera, coordonator al Observatorului crimei organizate din Ecuador, o inițiativă finanțată de Departamentul de Stat al SUA.

„Cei care stabilesc regulile jocului în America Latină nu sunt guvernele, ci organizațiile criminale”, a spus el.

Ca într-un film

În 2023, anul în care Noboa, fiul unui magnat al bananelor educat în SUA, a fost învestit președinte, Ecuadorul a înregistrat cea mai mare rată de omucideri din Europa Centrală și de Sud – și anume peste 44 la 100.00 de locuitori, o creștere de 75% față de anul precedent.

Noboa, în vârstă de 36 de ani, a dezvăluit că la scurt timp a primit o scrisoare de șase pagini de la unul din liderii bandei Los Lobos, care cerea o întâlnire pentru a negocia un acord de pace. Acesta se angajat să aducă liniștea în închisorile din țară și să furnizeze informații care să ajute la dezmembrarea bandelor rivale în schimbul promisiunilor guvernului de a proteja viețile membrilor Los Lobos și de a îmbunătăți accesul la educație și oportunitățile de muncă în închisori.

În schimb, într-unul dintre primele sale interviuri televizate importante, Noboa a declarat unui jurnalist că are un „plan drăguț” pentru a recâștiga controlul asupra închisorilor. De pildă, masivul penitenciar din Guayaquil va arăta mai puțin ca centrul comercial principal din capitala Quito, unde deținuții pot face rost de tot ceea ce doresc, de la smartphone-uri la televizoare cu ecran plat, și unde contrabanda cu arme, inclusiv pistoale, era la ordinea zilei.

„Doar nu-i spuneți lui Fito”, a glumit Noboa, cu referire la unul dintre cei mai importanți traficanți de droguri din țară, José Adolfo "Fito" Macías Villamar. Dintre zidurile închisorii din Guayaquil, au dezvăluit oficialii, Fito a condus Los Choneros, o bandă care a avut la un moment dat și 5.000 de membri în cadrul sistemului penitenciar și 7.000 în afara acestuia, dominând o mare parte din comerțul cu cocaină din Ecuador în parteneriat cu cartelul mexican Sinaloa.

La începutul lui 2024, numărul deceselor violente a crescut vertiginos, în timp ce bandele încercau să destabilizeze guvernul, au explicat oficialii. Salazar, procuroarea generală, a avertizat că bandele plănuiau „ceva mare” și că arme avansate erau introduse ilegal în închisori.

Salazar a pledat în particular pe lângă autorități să captureze unul din lideri bandei Los Lobos, și anume pe Fabricio Colón Pico, de la care aceasta primise o amenințare cu moartea. Abia după ce a dezvăluit asta în cadrul unei audieri publice, forțele de securitate l-au reținut.

Apoi, la 7 ianuarie, poliția națională a intrat în cea mai infamă închisoare din Ecuador, penitenciarul regional din Guayaquil, în urma unor informații potrivit cărora Fito ar fi evadat. Într-adevăr, acest baron al drogurilor dispăruse. Pur și simplu ieșise pe ușă cu câteva zile înainte, au aflat mai târziu oficialii serviciilor de informații, după ce fusese avertizat cu privire la planurile de a fi transferat.

A fost „cea mai proastă zi” a noului președinte Noboa, a dezvăluit viceministrul Esteban Torres.

În dimineața zilei de 9 ianuarie, înainte de a începe munca, Noboa a aflat că un deținut proaspăt închis a evadat printr-o gaură pe care o făcuse într-un zid al închisorii.

„Era ca și cum trăiam în Gotham (orașul în care are loc acțiunea unui serial cu același nume despre infractori și justițiari-n.red). Toți nebunii evadaseră”, a observat Noboa.

„O facem”, a spus el la telefon ministrului de interne în exercițiu Mónica Palencia.

Asediul de la televiziune

La postul de televiziune TC redactorul-șef Alina Manrique punea la punct ultimele detalii cu privire la știrile acelei după-amiezi, inclusiv despre revolte în închisori și bombe, când un reporter a scris pe chat-ul echipei: „Vor să ne omoare pe toți”. Acesta a dat vestea după ce un coleg a văzut bărbați înarmați în clădire.

Manrique a auzit focuri de armă, zgomot de sticlă spartă, apoi țipete. A fugit într-o baie, urmată de doi colegi.

Treisprezece tineri mascați – înarmați cu o armă automată, mai multe puști, revolvere, grenade și cel puțin trei seturi de explozibili - dăduseră buzna pe poarta principală, luând ostatic singurul paznic.

În sunetul împușcăturilor, cei circa 180 de angajați au căutat ascunzători în clădirea cu trei etaje, trimițând mesaje de ajutor contactelor lor din departamentul de poliție sau de la palatul prezidențial.

Bărbații înarmați, care purtau șepci de baseball și îmbrăcăminte sport, se agitau în jurul studioului, țipând și fluturându-și armele.

„Mafia are puterea”, a proclamat unul dintre ei. „Președintele nu ne poate face nimic”.

Totuși acești bărbați - și băieți - nu păreau să aibă vreo idee despre ce să facă în continuare. Pe măsură ce elicopterele au început să se audă afară, semn că forțele de poliție soseau, cei mai tineri dintre membrii bandei, cu vârste de 15 și 17 ani, au devenit vizibil neliniștiți. Unul dintre atacatori a pus dinamită în buzunarul unui prezentator TV și l-a silit să convingă în direct poliția să nu intre în clădire.

La un moment, au sunat un lider de bandă: Ar putea să trimită ajutoare?

Între timp, Victor Herrera, șeful forțelor de poliție din Guayaquil, cântărea dacă să dea ordinul de pătrundere.

„A fost o situație care ne-a silit să luăm decizii pe moment și să le luăm rapid”, și-a amintit el.

„Ăsta e terorism”

Ambasadorul SUA în Ecuador, Michael J. Fitzpatrick, abia ieșise dintr-o ședință cu ministrul de externe când acesta l-a sunat pentru a-i cere să vină la Palatul Prezidențial, unde îl aștepta Naboa.

A rămas acolo mai multe ore, în timp ce Naboa, ceilalți miniștri și consilierii încercau să înțeleagă ce se petrece.

Sentimentul de derută a fost amplificat de volumul uriaș de dezinformare care circula pe rețelele de socializare. Videoclipuri pretindeau că arată preluări armate ale stațiilor de metrou, universităților, spitalelor și altor facilități cheie din întreaga țară. Altele susțineau în mod fals că surprind execuția unor deținuți într-o închisoare. În orașele din întreaga țară, inclusiv în capitală, centrele de apeluri de urgență primeau sute de rapoarte privind obiecte suspecte; toată lumea credea că pe strada lor se află o mașină capcană.

„Nimeni nu știa ce va urma”, a spus Fitzpatrick, care a urmărit pregătirile declarației de conflict armat înainte de a discuta cu președintele implicațiile clasificării bandelor drept combatanți inamici în ceea ce privește legislația internațională umanitară a războiului.

„Ăsta este terorism. Au dus asta la nivelul următor”, a conchis Noboa.

La ora 15:15, declarația de conflict armat era semnată de Noboa și încărcată pe site-ul oficial al guvernului. Ecuadorul se afla în stare de război.

Generalul Alexander Levoyer, anterior responsabil de forțele armate din provincia violentă Esmeraldas, a fost însărcinat cu conducerea operațiunii. În câteva ore, acesta a deplasat trupe, avioane, tancuri, vehicule blindate și arme grele de la granițe până în principalele orașe ale țării.

„Trebuia să ne ridicăm vocea, să spunem că suntem soldați, avem arme letale și avem capacitățile necesare pentru un război convențional” „și ne doare să fim nevoiți să folosim această armă împotriva concetățenilor noștri”, a dezvăluit Levoyer într-un interviu

Prima sa sarcină a fost să redobândească controlul asupra închisorilor - bandele luaseră 162 de persoane ostatice în șapte penitenciare. La 13 ianuarie, a început cu o unitate din orașul Ambato. Soldații au sosit acolo pe transportoare blindate.

„Noi suntem forțele armate. Predați armele. Eliberați ostaticii", au strigat soldații în difuzoare. 

Bandele s-au predat fără luptă. Levoyer le-a spus soldaților săi să ridice steagul ecuadorian și să cânte imnul național. În zilele următoare, forțele armate au preluat controlul asupra a 18 închisori.

După revoltă

Trupele, precum și o forță de poliție mult mai încrezătoare, au pătruns în cartierele controlate de bande și au făcut raiduri în instalațiile de trafic de droguri. În cadrul unei operațiuni desfășurate la începutul lunii februarie, poliția a descins într-unul din cele mai periculoase cartiere din Guayaquil, unde a găsit arme, dinamită, cocaină și marijuana. Până la sfârșitul lunii martie, forțele de securitate au reținut 16 459 de persoane.

Poliția a confiscat peste 78 de tone de cocaină de la începutul anului, inclusiv 22 de tone în cadrul unei singure descinderi, au declarat oficialii.

Comerțul cu cocaină a primit o puternică lovitură. Transportul drogurilor a devenit o întreprindere riscantă și costisitoare. Înainte de 9 ianuarie, transportul unei tone de cocaină în Guayaquil costa între 100.000 și 150.000 de dolari, potrivit mărturii liderului unei bande. Acum ajunge la între 300.000 și 350.000 de dolari.

„Ne folosim de ultimele noastre cărți. Imaginați-vă că forțele armate eșuează, Doamne ferește. Ar putea oare Ecuadorul să devină un stat eșuat?”, s-a arătat îngrijorat Levoyer.

Pe de altă parte, activiștii pentru drepturile omului au avertizat că decretul lui Noboa a permis guvernului să aresteze pe oricine ar fi fost acuzat de „terorism”, deschizând posibilitatea de a-i identifica în baza tatuajelor sau a altor indicatori de apartenență la bande - o abordare similară cu cea a președintelui din El Salvador, Nayib Bukele, care a încarcerat peste 1% din populația țării în războiul pe care îl duce de aproape doi ani împotriva bandelor.

Vinerea trecută, Noboa a stârnit îndignare internațională după ce a ordonat forțelor de securitate să ia cu asalt ambasada mexicană din Quito pentru a aresta un fost vicepreședinte, Jorge Glas, care se refugia acolo în urma multiplelor condamnări pentru corupție. Președintele Mexicului a calificat gestul lui Noboa drept o încălcare a dreptului internațional și a răspuns prin ruperea relațiilor diplomatice cu Ecuadorul.

Totuși, acțiunea lui Noboa a fost întâmpinată cu susținere în țară, unde ratingurile sale de aprobare sunt printre cele mai ridicate din America de Sud.

Duminică, Noboa a emis un decret de prelungire a stării de conflict armat intern, permițând armatei să continue operațiunile împotriva bandelor din țară. Președintele intenționează să organizeze un referendum la 21 aprilie pentru a decide dacă va acorda armatei și forțelor de securitate un gen de control permanent asupra închisorilor și porturilor.

În timp ce liderii bandei care a condus revolta sunt încă în libertate, procuroarea generală a Ecuadorului este prizonieră în propria locuință. Salazar iese din casă doar pentru a merge la birou, aflat sub pază puternică. Nu are libertatea să meargă la cumpărături, la restaurant sau în oricare alt loc public. Face exerciții fizice, se tunde și se întâlnește cu prietenii ei doar acasă. Fiica ei de 9 ani poartă în permanență o vestă antiglonț și merge la școală însoțită de un dispozitiv de securitate.

În lume



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite