Cine profită de pe urma protestelor anti-americane din lumea arabă

Susţinătorii liderului salafist Ahmad al-Asir au protestat la Beirut împotriva filmului anti-islamic făcut în SUA  FOTO: Reuters

Protestele împotriva filmului anti-islamic "Inocenţa Musulmanilor" reprezintă nu numai un model de expresie a sentimentelor religioase cu adevărat rănite, ci şi rezultatul ideologilor radicali care-şi urmăresc propriile obiective.

Din Tunisia până în Yemen, musulmanii au ieşit în stradă pentru a apăra onoarea religiei lor şi pe cea a profetului Mahomed, protestând împotriva filmului postat pe internet de către americani.

„Toată lumea ar trebuie să recunoască furia pe feţele voastre, în pumnii si în vocile voastre", i-a îndemnat şeicul Hassan Nasrallah pe manifestanţii grupării radicale Hezbollah. "Atâta timp cât ne curge sânge în vene, vom refuza să acceptăm în tăcere insulte împotriva profetului nostru".

Hezbollah luptă pentru reputaţia sa

Nasrallah nu a mai vorbit în public de ceva vreme. El nu a spus aproape nimic despre conflictul din Siria. Hezbollah a preferat să sprijine regimul lui Assad: de luni de zile există zvonuri despre luptători activi ai Hezbollah în Siria.

Tocmai din cauza susţinerii regimului lui Assad, gruparea Hezbollah a pierdut din simpatie, iar posibilitatea ca Assad să fie alungat de la putere este o ameninţare reală.

Aşa că apariţia acestui film este o oportunitate pentru Nasrallah să îşi schimbe poziţia şi să devină un apărător al islamului şi un pioner în lupta împotriva SUA, a apreciat expertul în Islam Lurdes Vidal, de la Institutul „Europeo del Mediterraneo“ din Barcelona, pentru „Deutsche Welle“.

„El intenţionează să câştige noi suporteri, deoarece Hezbollah nu este doar într-o poziţie dificilă în regiune, ci are şi grave probleme interne“, a adăugat el.

Extremiştii vor puterea

De furia generată de filmul anti-musulman profită şi alte grupuri extremiste din lumea islamică.

Ziarul arab Al Hayat a scris că „salafiştii doresc să se folosească de ocuparea spaţiului public în ţările Primăverii Arabe, pentru a arăta că ei sunt forţele care conduc.“

Toţi extremiştii au motive similare pentru care cheamă la proteste, deşi contextul în care operează poate fi foarte diferit. În Libia, de exemplu, grupările extremiste ce au legături în Al-Qaeda încearcă să obţină un punct de sprijin într-o ţară în care guvernul nou ales nu şi-a confirmat puterea de-a lungul teritoriului.

Extremiştii au exploatat această slăbiciune în luna august, când au distrus mormintele Sfinţilor Sufiţi pe care le consideră neislamice.

Potrivit expertului Reinhard Schulze, grupurile extremiste încearcă să profite de furia împotriva filmului, pentru a-şi urmări propriile scopuri.

„S-ar putea crea impresia că nemulţumirea provocată de film a oferit un mijloc extremiştilor responsabili pentru violenţe să pună acest atac terorist pe seama furiei populare“, a declarat acesta pentru DW.

Maeştrii manipulării

Însă cei mai mulţi libieni se distanţează de distrugătorii de morminte şi de terorişti. De asemenenea, puţini egipteni fac front comun cu salafiştii, deşi există unii şi egipteni care simpatizează cu radicalii, spune omul de ştiinţă politică Gamal Soltan, de la Universitatea Americană din Cairo.

„Există o parte din public care este gata pentru a fi manipulată, pentru că este foarte sensibilă asupra acestor chestiuni religioase. Pe de altă parte au fost instigatori care erau gata să folosească această posibilitate pentru a-şi promova cauza“.

Soltan vede demonstraţiile ca parte a unui conflict mai amplu: „Salafiştii concurează pentru aceeaşi ideologie cu Frăţii Musulmani. De aceea ei resping toate încercările de a dezvolta un consens naţional. Indiferent dacă e vorba de dificultăţi economice sau de filmele anti-Islam, va exista cineva care este gata să  se folosească de acest motiv pentru a scădea încrederea în guvern.“

Hamas îşi şlefuieşte imaginea

De situaţie profită şi gruparea teroristă palestiniană Hamas, din Gaza.

Vidal declară că apelul pentru apărarea Islamului vine în urma eşecurilor politice. Hamas nu a fost în măsură să oprească politica israeliană de colonizare progresivă a Cisiordaniei şi a pierdut teren în faţa grupării rivale Fatah, după ce aceasta a câştigat respectul prin obţinerea statutului de observator la ONU pentru Palestinian.

Vidal spune că şi Hamas a pierdut din sprijin, ca urmare a întârzierii de a rupe relaţiile cu regimul lui Assad: „Iată de ce se prezintă ca un apărător al Islamului. În acelaşi timp, acesta demonizează Statele Unite ale Americii. În acest mod încearcă să-şi refacă imaginea devenită oarecum neclară.“

Sudan şi datoriile sale

În Sudan contextul este diferit. Potrivit lui Schulze, guvernul a fost cel puţin parţial responsabil pentru violenţe, alimentate prin intermediul mass-media: „Aici au existat într-adevăr acţiuni coordonate. Nu îmi pot imagina că poporul sudanez a fost capabil de aceste proteste fără a fi îndrumat în această direcţie“, a explicat Schulze.

În urma independenţei Sudanului de Sud, câştigată în urmă cu un an, Sudan a pierdut mult din veniturile sale din petrol, întrucât cea mai mare parte din rezervele de ţiţei se află în sud. Guvernul încearcă să compenseze cu un program strict de reduceri, faţă de care cetăţenii au demonstrat luni de zile.

Schulze susţine că protestele împotriva filmului au fost o oportunitate binevenită pentru guvern, pentru a îndrepta nemulţumirea oamenilor într-o altă direcţie. Dar acestea nu vor uşura problemele guvernului.

„Pe de o parte, guvernul trebuie să se asigure că programul de austeritate este pus în aplicare şi datoriile ţarii se vor reduce într-un fel. Pe de altă parte, vrea să evite orice fel de Primăvară Arabă în Sudan“, declară Schulze pentru DW.Body