Ce proiecte se fac în cadrul Strategiei Dunării

Foto arhivă

De la reţele de tineret transdanubiene, până la construirea de hidrocentrale şi crearea de porturi verzi, eficiente energetic dar şi economic, toate proiectele sunt posibile. Ne-o arată exemplul german dat de municipalitatea Ulm.

Primarul oraşului Ulm, Ivo Gönner, vorbeşte deja despre proiecte concrete. „Vrem să creăm în cooperare cu alte oraşe o reţea a tinerilor din spaţiul dunărean, fie că sunt studenţi sau angajaţi, şi să le dăm posibilitatea să trăiască câteva săptămâni în mai multe oraşe de pe Dunăre”. Scopul este desigur să cunoască tineri de vârsta lor şi să se creeze o identitate comună în acest spaţiu. Oraşele au obligaţia de a le asigura cazare în familii pentru ca aceştia să poată rămâne acolo şi să ia contact cu realitatea locală, prin participarea la cursuri, la şcoală şi prin vizitarea locurilor de muncă ale codunărenilor lor. Tot în acest scop, Donaucamp, tabăra care are loc din doi în doi ani la Ulm, presupune 14 zile în care sunt invitaţi tineri din întreg spaţiul danubian care discută despre muncă, cultură şi sport. „Acest evenimente vrem să le propagăm de-a lungul Dunării”, spune primarul din Ulm.

Municipalitatea germană plănuieşte să lanseze şi un fel de caravană care să facă campanii de informare în legătură cu Strategia Dunării în cât mai multe oraşe danubiene.

Dincolo de informare şi promovarea macrogiunii, oraşul german are deja în derulare proiecte precum construirea de staţii de epurare, pentru îmbunătăţirea calităţii apei. „Avem experţi pe care-i punem la dispoziţie altor state. De exemplu acum cooperăm cu oraşul bulgar Vidin pentru construirea unei staţii de epurare acolo.  Iar dacă acest model va funcţiona bine, îl vom replica şi cu alte oraşe”, explică Gönner. 

Primăria Ulm cooperează şi cu România într-un proiect de construire a unor locuinţe pe o insulă din Turnu Severin. Ideea este ca fiecare oraş de la Dunăre să construiască acolo o casă bazată pe energiile regenerabile - solară etc. De asemenea, există o conlucrare în domeniul generării de energie prin construirea de hidrocentrale. Mai mult, germanii stabilesc contacte cu întreprinderi din macroregiunea dunării care sunt invitate să vină şi să vadă infrastructura de cercetare şi dezvoltare din oraşul Ulm.

Interesul Austriei

De partea austriacă, Markus Simoner de la ViaDonau, organismul însărcinat cu prioritatea 1a. Îmbunătăţirea mobilităţii şi multimodalităţii pe Dunăre - pe căile navigabile interioare, susţine că există mari proiecte de infrastructură, legate de căile navigabile care sunt conforme cu TEN(reţeaua trans-europeană de transport). În România se derulează două proiecte mari: ISPA-1, doar românesc, apoi şi unul cu Bulgaria. În plus există foarte multe proiecte pentru porturi încadrate în Programul Operaţional pentru Transport.  Austria, Germania şi România au proiecte în domeniul sistemelor inteligente de transport. Via Donau este implicată de 10 ani în toate activităţile legate de îmbunătăţirea căilor navale.  „Austria este foarte interesată de această strategie a Dunării pentru că ştie că Dunărea nu poate fi îmbunătăţită de o singură ţară. Avem nevoie de cooperare, de proiecte comune. Dacă ameliorăm doar segmentul austriac , de doar 350 de kilometri, este insuficient pentru că Dunărea se întinde pe 2.800 de km, iar pe o rută de 2.400 de km este navigabilă. De aceea este logic să lucrăm împreună şi să căutăm finanţări europene”, explică Simoner.

Dar strategia Dunării este în opinia lui încă „un bebeluş de 6 luni”, despre care nu se ştie cum se va dezvolta. „Sper însă ca ea să devină o ancoră pentru întreaga regiune. Trebuie să poziţionăm Europa mai bine ca regiune, în ciuda crizei economice. Bugetul UE 2014-2020 nu trebuie să uite de strategia Dunării, ci s-o folosească ca pe o ancoră.  Strategia este încă pe hârtie, dar vrem s-o implementăm”, spune austriacul. 

Proiecte româneşti

La Forumul Economic al Dunării desfăşurat după reuniunea informală a miniştrilor de externe ai ţărilor riverane, a fost prezentat proiectul „Green Danube Ports”, propus de ProDanube, o reţea de peste 60 de companii private care-şi propun să îmbunătăţească competitivitatea transportului şi logisticii pe Dunăre. Obiectivul său este îmbunătăţirea performanţelor porturilor dunărene din perspectiva mediului, dar şi creşterea productivităţii economice a acestora prin investiţii în tehnologii verzi şi prin crearea de noi servicii verzi aferente. Proiectul-pilot are ca prim domeniu de acţiune reciclarea echipamentelor tehnice nefolosite precum macarale, tractoare şi alte utilaje ieşite din uz şi reciclarea şi relocarea sedimentelor poluate. Alexandru Capatu, expert şi preşedinte al Pro Danube International, a subliniat importanţa investiţiilor în echipamente şi facilităţi portuare eco-eficiente, care să ducă la reducerea emisiilor de dioxid de carbon şi la creşterea eficienţei de operare. Proiectul Green Ports mai prevede şi reducerea nivelului de zgomot şi măsuri de reducere a prafului. În plus, fiecare port dunărean ar trebui să-şi găsească cea mai eficientă şi potrivită formă de energie regenerabilă: eoliană, solară, hidro, biomasă, geotermală.  O altă direcţie de acţiune ar trebui s-o constituie prezervarea naturii, cu accent pe restaurarea ecosistemelor.

Desigur toate aceste iniţiative lăudabile ar putea rămâne doar pe hârtie în contextul actualei crize cu care se confruntă Europa. Strategia Dunării ar putea să fie „o victimă colaterală a acestei crize pentru că nu vor mai fi resurse”, a avertizat economistul Daniel Dăianu la eveniment. Participanţii la Forul de Business al Strategiei Dunării au plecat însă optimişti. „Sunt şanse să realizăm ceva, sunt tânăr şi mai am până la pensie”, mi-a spus Markus Simoner de la Via Donau.