Care sunt noile priorităţi ale României în politica externă

Ministrul de Externe Titus Corlăţean la reuniunea anuală a diplomaţiei.

Cu ocazia marcării a 150 de ani de la înfiinţarea MAE, ministrul de externe Titus Corlăţean, a expus în cadrul  Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române obiectivele mandatului său. Printre acestea se regăseşte şi "relansarea dialogului politico-diplomatic cu statele din America Latină şi aducerea lui la nivelul cooperării economice, devenite adevăratul motor al relaţiilor bilaterale". Corlăţean a subliniat că oamenii de afac

Discursul ministrului de Externe, Titus Corlăţean:                                                                                                

Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române este un eveniment cu tradiţie al MAE, iar anul acesta are o însemnătate deosebită datorită marcării a 150 de ani de la înfiinţarea ministerului. Aniversarea punerii bazelor diplomaţiei moderne reprezintă un bun prilej  de reflecţie asupra virtuţilor unirii forţelor pentru a servi interesul naţional şi pentru a promova o imagine credibilă şi coerentă a României faţă de partenerii externi. Acesta este un motiv extrem de important pentru care aş vrea să salut prezenţa înalţilor oficiali guvernamentali, parlamentari, instituţionali din România, în mod particular prezenţa domnului Preşedinte Constantinescu şi a altor personalităţi care au avut un cuvânt de spus în momente istorice importante mai recente ale României. Aş dori să salut şi prezenţa corpului diplomatic acreditat la Bucureşti.

Dincolo de orice diferenţe de viziune inerente schimbărilor democratice prin care diversele forţe politice au ajuns la guvernare în anii din urmă, două au fost ţintele mari ale politicii noastre externe: aderarea la NATO şi integrarea în Uniunea Europeană. Ambele au fost atinse, iar diplomaţia română are merite incontestabile pentru aceste două mari realizări ale României şi ale poporului român.

Securitatea şi prosperitatea naţională rămân strâns legate de vitalitatea structurilor din care România face parte, în primul rând UE şi NATO, dar şi OSCE şi Consiliul Europei. Am devenit în mod voluntar parte la aceste structuri, adăugând principiile şi valorile lor în modul intern de funcţionare, iar acesta va rămâne în continuare un “acquis” fundamental al societăţii româneşti.

Soliditatea acestor structuri este pusă la încercare de criza economică globală din ultima vreme. Pesimiştii văd, în astfel de situaţii dificile, partea goală a paharului. Optimiştii, probabil pe cea plină. Cred că este mai înţelept, şi aici diplomaţia îşi poate aduce contribuţia ei, să considerăm criza prin care trecem ca un catalizator pentru adaptare, o oportunitate pentru redesenarea unor proiecte comune de viitor, mai ales în ce priveşte UE. Legitimitatea democratică a instituţiilor europene şi apropierea Uniunii de cetăţenii săi sunt deosebit de importante pentru restabilirea încrederii cetăţenilor în ideea europeană.

Fundalul arhitecturii juridice a UE poate fi completat pentru a răspunde provocărilor crizei, fără a crea însă dezechilibre naţionale şi instituţionale. Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în Uniunea Monetară şi Economică şi Pactul pentru creştere economică şi ocupare, agreat în iunie 2012, pot fi considerate şi priorităţi ale României în UE.

UE

Negocierea Cadrului Financiar Multianual 2012-2020

În negocierea Cadrului Financiar Multianual, perioada până la sfârşitul acestui an este decisivă. Obiectivul general al României este reconfirmarea poziţiei de beneficiar net. Credem că o finanţare consistentă pentru coeziune şi politica agricolă comună reprezintă de fapt o investiţie în viitor, iar productivitatea şi creşterea economică a UE nu pot fi concepute în absenţa solidarităţii. Vom continua să jucăm un rol activ în alianţa Grupului statelor membre prietene ale coeziunii. Summit-ul prietenilor coeziunii, desfăşurat la 1 iunie 2012 la Bucureşti, găzduit de Primul ministru al României, a promovat imaginea României ca membru activ şi responsabil al UE, direct implicat într-un dosar de maximă importanţă şi vizibilitate pe agenda europeană, capabil să unească un grup de parteneri cu poziţii similare în scopul promovării intereselor naţionale. Este datoria diplomaţiei române să identifice oportunităţi de implicare similară şi în alte dosare de interes la nivelul UE.

Consolidarea Uniunii Economice şi Monetare

Ne raportăm la aceste teme prin prisma obiectivului nostru de aderare la zona Euro şi vom continua să susţinem coordonarea între UE-17 şi UE-27. Este convingerea noastră că este esenţial ca Uniunea să-şi menţină coeziunea şi să continue să acţioneze în formatul UE 27 pentru a recâştiga încrederea în proiectul european.

Toate statele membre trebuie să participe la stabilirea priorităţilor acţiunii UE în acest domeniu, având în vedere interdependenţa economiilor noastre. În acest sens, ar fi necesar ca măsurile în domeniul economic şi monetar să urmărească o dezvoltare economică echitabilă şi creşterea economică în toate statele membre.

Libera circulaţie a forţei de muncă

Un alt obiectiv prioritar este deplina circulaţie a forţei de muncă. Aceasta contribuie direct la consolidarea Pieţei Unice, factor decisiv, la rândul său, în afirmarea competitivităţii UE pe plan global. Salut aici deciziile luate de Italia, Irlanda şi Norvegia privind liberalizarea pieţei forţei de muncă pentru cetăţenii români. Totodată, aş vrea să salut în mod particular intențiile anunţate recent de guvernul Republicii Franceze în direcția flexibillizării pieței de muncă pentru cetățenii români, precum și deschiderea manifestată pentru discuții cu guvernul român pentru o liberalizare anticipată, înainte de 2014.

Eforturile noastre în sensul ridicării cât mai rapide a restricţiilor în întreg spaţiul economic european vor continua atât în plan comunitar, cât şi bilateral. Demersurile vor viza statele membre care menţin încă restricţii parţiale sau totale pentru cetăţenii români: Austria, Belgia, Germania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda şi Spania, care a reintrodus un moratoriu până la sfârşitul acestui an.

Schengen

În ceea ce priveşte obiectivul legitim al aderării la spaţiul Schengen, vom continua dialogul strâns cu partenerii europeni. Susţinem necesară respectarea meritelor deja confirmate şi adoptarea unei decizii politice fireşti, care să respingă ca nefondate orice argumente arbitrarii sau discriminatorii.

Dunăre/Marea Neagră

Un alt punct important al agendei noastre europene este Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), un exemplu de reuşită a promovării active de către România a unei iniţiative regionale complexe. În perioada ce vine este necesar să ne concentrăm asupra implementării  în cadrul SUERD a unor proiecte strategice, cu impact regional puternic, al căror succes să poată fi translatat în modele de cooperare similare. Mă refer atât la dezvoltarea iniţiativei din cadrul Forumului de cooperare Asia-Europa (ASEM) Dunăre-Mekong (în domeniul gestionării resurselor de apă şi conservării mediului), cât şi la stimularea potenţialului de cooperare la Marea Neagră.

Implicarea robustă a UE în regiunea Mării Negre, pe măsura potenţialului zonei, este nu doar un deziderat al României, ci şi un proiect strategic pentru Uniunea însăşi. Prin promovarea, cu sprijin comunitar, a cooperării în domenii sectoriale precum securitatea maritimă, pescuitul, energia, transporturile sau protecţia mediului, România va impulsiona decisiv creionarea unei abordări europene cuprinzătoare şi integrate pentru regiune.                                                                                      

Mecanismul de Cooperare şi Verificare

După publicarea raportului Comisiei Europene privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, am transmis un mesaj clar privind determinarea autorităţilor române de a acţiona pentru realizarea obiectivelor MCV. Am transmis angajamentul nostru pentru îndeplinirea acestora şi pentru respectarea tuturor recomandărilor formulate de Comisie în raport.

În perioada următoare, vom continua demersurile politice şi diplomatice care să promoveze de o manieră obiectivă progresele realizate de România în domeniul justiţiei şi al combaterii corupţiei, atât în raport cu Comisia, cât şi cu ansamblul partenerilor noştri europeni. 

Extinderea UE

Continuarea procesului de extindere trebuie să rămână o prioritate a politicii externe a UE, iar România va continua să se implice activ în promovarea integrării europene a statelor candidate şi a potenţialilor candidaţi. Acordarea statutului de candidat Serbiei (2 martie 2012), dublată de lansarea formală a negocierilor de aderare cu Muntenegru (29 iunie 2012) confirmă, de altfel, credibilitatea angajamentului Uniunii de consolidare a spaţiului de libertate, securitate şi justiţie pe continentul european.

Croaţia prezintă cel mai avansat parcurs european, fiind în prezent stat în curs de aderare. După cum cunoaşteţi, România a ratificat Tratatul de Aderare a Croaţiei la UE, înscriindu-se printre primele 10 state membre care au finalizat acest proces.

SEAE

În cadrul Serviciului European de Acţiune Externă, ne bucurăm de o prezenţă în creştere a diplomaţilor români atât în funcţii de conducere, cât şi la nivel executiv, ceea ce ne permite, pe de o parte, participarea activă la procesul decizional din interiorul SEAE, iar, pe de altă parte, actualizarea viziunii şi a instrumentelor noastre diplomatice, în concordanţă cu priorităţile naţionale şi cu obiectivele majore ale UE în raport cu state terţe.

Creşterea prezenţei româneşti în diplomaţia europeană are însă şi un revers - creează deficit de personal diplomatic în Centrala MAE şi în misiunile din exterior. În prezenţa Premierului, îmi exprim speranţa ca într-un orizont de timp previzibil să putem relua procesul de recrutare, pentru a păstra standardul unei diplomaţii naţionale de elită. Anul 2019, când vom exercita pentru prima dată Preşedinţia rotativă, nu este foarte departe şi trebuie pregătit din timp cu diplomaţi cât mai competenţi.

Relaţiile bilaterale cu statele Europei Centrale şi Occidentale

Fără a diminua atenţia acordată partenerilor tradiţionali ori strategici ai României, precum Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie, Spania, Polonia sau Turcia – pe parcursul anului 2012 s-a urmărit consolidarea dialogului cu alte ţări europene precum Austria, Republica Cehă, Croaţia, Finlanda, Islanda, Norvegia sau Suedia. Şi în anul viitor ne vom concentra eforturile asupra consolidării relaţiilor cu partenerii europeni.

În contextul actual marcat de efectele crizei economice, ambasadele trebuie să accentueze activitatea de promovare economică. Ne interesează atât creşterea exporturilor, cât şi atragerea de noi investiţii. Vom avea prilejul să discutăm pe larg în legătură cu proiectele şi interesele economice ale României şi am inclus un panel special.

Incluziunea socială a romilor

Suntem pe deplin conştienţi de necesitatea de a continua dialogul privind îmbunătăţirea situaţiei romilor în UE. Soluţia este de a crea condiţii egale şi adecvate pentru romi în Europa privind educaţia, accesul la locuri de muncă, locuinţe şi servicii de sănătate.

România a participat activ la discuţiile care au condus la adoptarea Cadrului European pentru strategiile naţionale pentru romi – o iniţiativă ambiţioasă, destinată reducerii sau eliminării unor fenomene precum discriminarea, sărăcia sau excluziunea socială a persoanelor de etnie roma aflate în statele membre UE.

România va continua să promoveze o abordare europeană coordonată pentru incluziunea romilor prin identificarea de soluţii comune de către statele membre şi Comisia Europeană, complementar cu necesarele eforturi naţionale. Vom insista ca cetăţenii UE de etnie roma să se bucure de toate drepturile care le revin în calitate de cetăţeni europeni. 

Problematica NATO

Evenimentul important al anului 2012 din perspectiva NATO îl reprezintă Summit-ul de la Chicago.

Una dintre cele mai importante decizii la Chicago a vizat apărarea antirachetă, subiect de maxim interes pentru România, concretizare a parteneriatului strategic cu Statele Unite, axă fundamentală a politicii externe şi de securitate. Prin decizia de operaţionalizare a capabilităţii interimare a NATO în domeniul apărării antirachetă, rolul României în NATO s-a consolidat, fiind în prezent capabili nu numai să ne asigurăm propria securitate, dar să contribuim net la securitatea aliaţilor noştri, prin situl de la Deveselu, care va fi operaţionalizat în 2015.

Fundamentele relaţiei transatlantice sunt extrem de solide - valori, principii, idei şi viziuni comune.  În condiţiile actualelor provocări şi ameninţări globale majore, care îşi au originea în afara  continentului european, parteneriatul strategic UE-SUA îşi păstrează, mai mult ca oricând, relevanţa.

Adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI, şi semnarea Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România au marcat o nouă etapă în cadrul Parteneriatului.

 Acordul în domeniul apărării anti-rachetă este cel mai important proiect strategic din istoria relaţiilor bilaterale, care nu va contribui doar la consolidarea securităţii României şi Statelor Unite, ci şi a tuturor membrilor NATO.

Relansarea Parteneriatului Strategic, la 13 septembrie 2011, ar trebui să impulsioneze investiţiile şi schimburile comerciale între cele două ţări.

Politica UE de Securitate şi Apărare Comună/PSAC

În 2011 România a ocupat şi locul întâi între statele membre UE din perspectiva contribuţiei cu forţe civil-militare la operaţiunile de gestionare a crizelor. În prezent, ne situăm încă pe un loc onorabil la capitolul contribuţii cu forţe la misiunile UE şi avem cel mai mare contingent în misiunea UE din Georgia - EUMM.

2013 marchează şi momentul încheierii unei decade de la adoptarea Strategiei Europene de Securitate – O Europă sigură într-o lume mai bună. În cei aproape nouă ani care au trecut de la momentul adoptării Strategiei Europene de Securitate, UE a cunoscut o serie de transformări relevante: extinderea şi noul cadru instituţional, consacrat prin Tratatul de la Lisabona. Prin activarea Serviciului European de Acţiune Externă, UE a dobândit un instrument esenţial, în curs de consolidare, însărcinat, printre altele, cu promovarea unei Uniuni mai eficientă, mai vizibilă în plan internaţional.  

Cooperarea regională în materie de securitate: parteneriatele cu Polonia şi Turcia

În cadrul NATO şi UE, România dezvoltă o serie de parteneriate cu accent pe securitate, menite să consolideze cele două organizaţii, dar şi să contribuie la promovarea interesului naţional. În această situaţie se află cooperarea specială a României cu Polonia şi, respectiv, Turcia, care urmăreşte în fapt să consolideze rolul nostru pivotal la Marea Neagră.

Vecinătatea estică

Consolidarea parteneriatului special cu Republica Moldova rămâne un obiectiv primordial al diplomaţiei române şi prioritatea noastră în Vecinătatea Estică a UE.Vom continua să promovăm activ procesele de apropiere a R. Moldova de UE, în spiritul valorilor şi principiilor europene, în perspectiva unei viitoare aderări. Vom continua eforturile de dezvoltare a relaţiei bilaterale, cu atenţie deosebită asupra proiectelor de interconectare energetică şi transport. Reglementarea conflictului transnistrean, cu respectarea integrității teritoriale și suveranității R. Moldova, continuă să fie o prioritate pentru diplomația română.

Relaţia cu Ucraina a înregistrat o serie de deschideri în ultima perioadă şi sper că dinamica dialogului la nivelul miniştrilor de externe (două vizite oficiale în 2011) să fie dezvoltată în viitor. Este important să menţinem momentul şi să construim. România rămâne un susţinător al parcursului european al Ucrainei. Este important ca în dialogul UE-Ucraina să fie valorificate toate punţile de cooperare.

Sigur, nu ne sunt străine problemele cu care se confruntă etnicii români din Ucraina şi care ridică probleme importante legate de prezervarea însăşi a identității lor etnice şi culturale. Sper totuşi să putem ajunge cu partenerii ucraineni la înţelegerea că etnicii noştri care locuiesc pe teritoriile statelor noastre ar trebui să devină punţi în consolidarea relaţiilor politice bilaterale şi că este oportun să investim în potenţialul de cooperare pe care l-ar putea genera valorificarea identităţii etnice şi culturale a etnicilor noştri de cele două părţi. Sigur, voi discuta mai detaliat aceste detalii cu omologul ucrainean Kostiantin Grişcenko la New York, în marja Adunării Generale ONU cu ocazia întrevederii bilaterale planificate. Avem, în perspectivă, de dezvoltat şi dialogul la nivelul prim-miniştrilor, un proiect care sper să se realizeze în curând.

În dialogul şi cooperarea cu Federaţia Rusă, vom continua să identificăm puncte comune, atât la nivel bilateral, cât şi în plan european, mai ales că Federaţia Rusă este angajată cu UE în implementarea parteneriatului de modernizare. În mod cert trebuie să ajungem să cultivăm contacte politice relevante pe linie guvernamentală, începând cu ministerul de externe şi mergând până la nivel premierilor.

Eforturile diplomatice ale României rămân dedicate consolidării relaţiilor cu Rusia în jurul unei agende pozitive şi constructive. Dorim angajarea unei cooperări în măsură să confere transparenţă şi predictibilitate relaţiilor noastre.

OSCE

Priorităţile actuale ale României în relaţia cu OSCE sunt armonizate cu obiectivele politicii externe şi de securitate ale Uniunii Europene. România contribuie la eforturile OSCE de adaptare la noile realităţi prin aplicarea conceptului atotcuprinzător de securitate prin cooperare. In esenţă, aceasta înseamnă întărirea capacităţii operaţionale a OSCE de a face faţă noilor riscuri şi provocări de securitate prin creşterea eficienţei instrumentelor şi mecanismelor diplomaţiei preventive, gestionarea crizelor şi reconstrucţia post-conflict.

O tematică prioritară pentru România rămâne soluţionarea conflictelor prelungite din spaţiul OSCE, cu implicarea constantă a organizaţiei în acest proces de durată şi cu respectarea principiilor agreate la nivel internaţional privind suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa politică a statelor.Folosesc acest prilej pentru a saluta prezenţa mâine a Secretarului General al OSCE în cadrul RADR 2012.

Orientul Mijlociu şi Africa

Orientul Mijlociu este o lume în profundă schimbare în care România trebuie să se orienteze rapid, reînnoind legături vechi şi creând altele noi. Schimbările care au loc în multe ţări din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord antrenează exigenţe noi nu numai pe plan social, ci şi în ceea ce priveşte modernizarea economiei, deschiderea şi integrarea pieţelor, refacerea sistemului educaţional, reconstrucţia instituţională.

Toate acestea se traduc, la nivelul relaţiilor cu România, prin noi oportunităţi pentru ţara noastră, care poate oferi expertiză în domeniul tranziţiei.Pentru România, potenţialul reprezentat de aceste ţări se ridică încă deasupra realităţii raporturilor bilaterale, şi aş vrea să schimbăm acest lucru. Este momentul, mai mult ca oricând, să valorificăm şi să consolidăm capitalul de încredere câştigat în regiune de-a lungul timpului.

Asia-Pacific

Dezvoltarea Parteneriatului amplu de prietenie şi cooperare cu China, în special componenta economică şi asigurarea premiselor politice necesare pentru găzduirea cu succes de către România a Summit-ului Forumului China – Europa Centrală şi de Est, în 2013; Aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Republica Coreea, primul al României cu o ţară din zona Asia-Pacific;Maximizarea beneficiilor Parteneriatului cu Japonia pentru cetăţenii români, prin permanentizarea, de la 31 decembrie 2012, a regimului de  visa waiver şi realizarea de progrese în implementarea proiectului privind construirea liniei de metrou 1 Mai – Aeroportul Otopeni; Finalizarea Declaraţiei de Parteneriat Extins cu India; Potenţarea relaţiilor tradiţionale politice şi economice cu statele din Asia de Sud-Est, precum Indonezia şi Vietnamul, unde există şi importante elite educate în România; Sprijinirea tranziţiei democratice şi a construcţiei instituţionale în Myanmar, în contextul evoluţiilor pozitive din această ţară, recunoscute ca atare de comunitatea internaţională.

America Latină

Un obiectiv pe care trebuie să-l urmărim mai îndeaproape este relansarea dialogului politico-diplomatic cu statele din America Latină şi aducerea lui la nivelul cooperării economice, devenite adevăratul motor al relaţiilor bilaterale, pe fondul consolidării proceselor democratice şi al evoluţiilor extrem de pozitive din economiile acestor ţări, doar marginal afectate de criza economică şi financiară globală;

Aş face o scurtă observaţie la acest capitol: Oamenii de afaceri români au înţeles această oportunitate, au beneficiat de această conjunctură favorabilă şi, „forţaţi” de criza din zona euro, s-au reorientat către America Latină şi spre alte spaţii extra-comunitare, resimţind mai puţin, prin diversificarea pieţelor, efectele negative ale situaţiei economice din Europa. Aceasta a făcut ca, în cazul Americii Latine, cooperarea economică să înregistreze creşteri spectaculoase, chiar peste nivelul dinaintea declanşării crizei, devansând dialogul politic şi devenind motorul relaţiilor bilaterale. Practic, începând cu anul 2008, fiecare an, cu excepţia lui 2009, a reprezentat un nou record absolut în ceea ce priveşte volumul schimburilor comerciale. La fel de semnificativ este faptul că, pe lângă schimburile comerciale, putem vorbi de importante proiecte româneşti de cooperare economică şi chiar de investiţii româneşti în America Latină.

Domeniul diplomaţiei multilaterale. Rolul ONU

Promovarea democraţiei şi a statului de drept

România a promovat în cadrul Consiliului Drepturilor Omului al ONU o rezoluţie privind drepturile omului, democraţia şi statul de drept, rezoluţie adoptată de acest for ONU în primăvara anului curent. Este, în fapt, prima rezoluţie pe aceasta temă de la înfiinţarea Consiliului Drepturilor Omului în 2006. Mai mult, această rezoluţie reprezintă cel mai amplu şi cuprinzător text negociat într-un for multilateral interguvernamental care conţine descrierea principiilor, valorilor şi mecanismelor care definesc democraţia şi statul de drept în contextul drepturilor omului.

Misiunea acestui Consiliu, care exprimă voinţa comunităţii internaţionale de a veghea la implementarea angajamentelor luate de state privind drepturile omului, nu trebuie văzută ca un gest neamical la adresa unui guvern sau a altuia, ci ca o contribuţie efectivă la îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale populaţiilor în numele cărora guvernele statelor membre ONU îşi exercită prerogativele.

Criza din Siria

Criza cea mai fierbinte a acestui moment, aceea din Siria, o abordăm pornind de la premisa că toate statele membre ONU trebuie să-şi onoreze angajamentele internaţionale cu privire la respectarea drepturilor omului, iar violenţa utilizată de conducerea de la Damasc împotriva propriei populaţii nu poate fi în nici un fel justificată. Am susţinut, de aceea, realizarea în Siria a unui dialog social şi politic cât mai larg, orientat către satisfacerea aspiraţiilor legitime ale populaţiei siriene.

Pe această bază, am participat la procesul de elaborare a tuturor rezoluţiilor adoptate de Adunarea Generală ONU şi de către CDO prin care s-a cerut încetarea violenţelor în Siria şi identificarea unei soluţii politice la această criză. Tot pe această bază, am susţinut acţiunea Trimisului Special Comun al ONU şi al Ligii Statelor Arabe în vederea definirii unei soluţii politice la această criză, după cum şi măsurile dispuse de Consiliul de Securitate prin Rezoluţia 2043 (2012) şi care au constat în trimiterea în Siria a unei misiuni de monitorizare (UNSMIS), misiune la activitatea căreia am participat cu cinci observatori.

Este cred important să amintesc în acest context faptul că la solicitarea Franţei şi a Republicii Moldova, România oferă asistenţă consulară cetăţenilor francezi şi, respectiv, moldoveni. Este un fapt care reflectă maturitatea şi gradul de dezvoltare a relaţiei. Dincolo de orice aspect de natură politică, el confirmă locul pe care cetăţenii celor două ţări îl au în politicile guvernamentale româneşti.

Un nou mandat în Consiliul de Securitate ONU

Atitudinea principială fermă din prezent va fi continuată, în mod evident, şi în acţiunile din viitor. Iar implicarea noastră în activitatea ONU ne-o dorim cât mai susţinută şi substanţială, sens în care continuăm demersurile pentru obţinerea unui nou mandat de membru nepermanent al Consiliului de Securitate, pentru perioada 2020-2021 (alegerile în acest scop urmând a avea loc în anul 2019).

Vă încurajez să diversificaţi activităţile de diplomaţie economică şi să vizaţi consolidarea şi extinderea activităţilor economice ale firmelor româneşti în exterior, complementar cu ceea ce înseamnă acţiunea politică şi diplomatică pe temele pe care le-am menţionat. Am revenit la acest punct pentru că şi Primul ministru menţiona mai devreme că una din principalele provocări care stau în faţa României în clipa de faţă este într-adevăr diplomaţia economică.

Românii din afara graniţelor

Mă apropii de final făcând o referire la românii din afara graniţelor. Este un subiect extrem de important care are o bază constituţională, o normă constituţională care implică o atitudine activă a statului român, dar în acest context trebuie să menţionez că este un subiect asupra căruia trebuie să fim în permanenţă atenţi şi extrem de activi. Evenimentele dramatice petrecute în Franţa foarte recent cu cetăţeni ai României ne-au demonstrat încă o dată cât de eficace şi de rapidă trebuie să fie reacţia instituţiilor româneşti, bineînţeles în baza unei cooperări fireşti cu autorităţile naţionale. Aş dori să mulţumesc încă o dată în mod special Republicii Franceze şi instituţiilor sale pentru modul exemplar în care au reacţionat pentru a veni în sprijinul cetăţenilor români aflaţi într-un moment dificil.

 Revenim la problematica românilor din afara graniţelor. MAE a adoptat recent o strategie privind acţiunile specifice pe care le putem angaja, prin intermediul misiunilor diplomatice şi consulare, în vederea stimulării participării comunităţilor româneşti din străinătate la proiectul „o singură Românie”, o Românie modernă, proiect în cadrul căruia românii din străinătate reprezintă un vector important al acţiunii de remodelare a societăţii româneşti. Românii din străinătate nu reprezintă o altă României.

Strategia MAE privind comunităţile româneşti din străinătate se subsumează, prin natura sa, Strategiei naţionale privind comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării şi este axată pe componenta de diplomaţie publică a MAE.

MAE a decis să avanseze propunerea constituirii unui Consiliu consultativ interinstituţional, care să permită coroborarea politicilor din domeniu, reunind într-un format deschis atât Comisiile parlamentare de profil, cat si instituţiile guvernamentale (Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Administraţiei şi Internelor etc.), cât şi diverselor medii profesionale (TVRi, Radio România Internaţional, ICR, Patriarhia Română etc.) ce pot contribui la stimularea dezvoltării reţelelor profesionale, în cadrul cărora vizibilitatea elitelor şi a românilor de succes se poate proiecta într-un regim firesc.

Diplomaţia nu se poate baza numai pe atribute tradiţionale, ca discreţia şi exclusivismul, ci trebuie să-şi asume mai bine rolul de comunicator, atât pe plan extern, în acţiunea de promovare de ţară, dar şi pe plan intern, în efortul de explicare mai bună a activităţii noastre. 

Există un interes generalizat pentru ca diplomaţia română să dispună de resursele şi mecanismele necesare atingerii obiectivelor fixate. Pentru asta este nevoie de o mai bună conlucrare cu Parlamentul, cu celelalte ministere şi instituţii.

În încheiere, permiteţi-mi să adresez încă o dată felicitări întregului corp diplomatic pentru acest moment aniversar şi să vă urez, să ne urăm tuturor succes pe mai departe.