A doua mare migraţie internă din China

Regimul comunist vrea să dea mai multe drepturi chinezilor care vor să-şi schimbe domiciliul, pentru a-i stimula astfel să contribuie la creşterea economică şi scăderea şomajului.

China vrea să-şi asigure pacea socială pentru a-şi păstra creşterea economică. Statutul muncitorilor migranţu va fi reevaluat în această săptămână în plenul Parlamentului chinez, care se întruneşte la Beijing, scrie „Le Figaro". În joc este sistemul „Huku", un soi de paşaport intern instaurat de Mao, care desemnează un loc de rezidenţă fix pentru fiecare chinez. Actuala administraţie a lui Hu Jintao tocmai a anunţat o serie de reforme, care ar trebui să asigure o mai mare flexibilitate la acest capitol şi să permită mobilitatea muncitorilor, considerată indispensabilă pentru creşterea economică. E vorba de 200 de milioane de muncitori, peste 58% din ei fiind născuţi în anii 1980.

Sunt porecliţi „mingong" - „mâinile atelierului lumii" - muncitorii sau ţăranii plecaţi de la ţară spre marile oraşe în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. Aceştia sunt consideraţi adevăraţi imigranţi interni. Însă imediat ce îţi părăsesc regiunea înscrisă pe faimosul huku, îşi pierd toate drepturile sociale. Nu mai au drept la asigurări medicale, nici la pensie. Uşa şcolilor publice se închide pentru copiii lor şi cele câteva municipalităţi care le acceptă totuşi copiii în şcoală le cer sume de şcolarizare exorbitante.

Raportul de forţe pare a se schimba lent. Mediul rural chinez se dezvoltă şi se estimează că salariile vor creşte cu 13% în următorii patru ani. Aşa că, deodată, cele 200 de milioane de migranţi interni, adesea dispreţuiţi de orăşeni, au alte perspective. Anumite oraşul de rangul al doilea sau al treilea au nevoie de mână de lucru şi în aceste oraşe ar vrea guvernul să-i instaleze pe „mingong" şi să le redea drepturile.
Pe plan macroeconomic, stabilizarea acestei forţe de muncă ar permite o creştere a producţiei chineze - în cantitate, dar şi în calitate, calificând aceşti muncitori.

Astăzi, „mingong" nu stau mai mult de doi ani de doi ani în medie la un loc de muncă, potrivit unui studiu realizat de Universitatea Tsinghua din Beijing. Un sfert dintre ei şi-au schimbat locul de muncă în ultimele şapte luni. Iar Huku este o bombă sopcială cu efect întârziat, care ucide speranţele ţăranilor de a face parte din clasa mijlocie, spune Kam Wing Chan, profesor de geografie la Universitatea din Washington şi autorul studiului „Şansele muncitorilor migranţi şi ale copiilor lor de a-şi îmbunătăţi situaţia prin educaţie sau obţinerea unor slujbe mai bine plătite sunt slabe".

În China, chiar dacă economia creşte, inegalităţile se tot adâncesc. În ianuarie, Biroul naţional de statistică a refuzat să publice coeficientul Gini, care măsoară diferenţele dintre bogaţi şi săraci.