Zhelyu Zhelev: După 1989, clasa politică din Bulgaria a înşelat aşteptările oamenilor

La 20 de ani de la căderea regimului comunist în Bulgaria, fostul disident Konstantin Trenchev regretă că nu a avut puterea să părăsească ţara în 1989 pentru a deveni profesor la Harvard. În paralel, fostul preşedinte bulgar, Zhelyu Zhelev, afirmă că aşteptările oamenilor au fost înşelate de "clasa politică căreia îi plăcea foarte mult să fie tratată ca o elită, relatează Deutsche Welle.

Regimul comunist din Bulgaria a ăzut la 10 noiembrie 1989, o dată cu înlăturarea de la putere a lui Todor Jivkov, unul din cei mai longevivi lideri comunişti din Europa, cu cei 33 de ani în fruntea statului.

"Am mers să îmi iau salariul şi apoi m-am întors pe jos pe Bulevardul Russky. Atunci, Nikola Ratchev (fost disident) s-a apropiat de mine de pe partea cealaltă a străzii. La acel moment era profesor de jurnalism. În timp ce se apropia, el se uita împrejur să vadă dacă nu cumva mai era şi altcineva, şi a spus: ‘Todor Zhivkov a fost schimbat din toate posturile'. ‘Nu spune asemenea prostii', i-am spsu eu. ‘Mă duc acum la universitate', îşi aminteşte Zhelyu Zhelev, primul preşedinte al Bulgariei după 1989, ales democratic.

"La 6 după amiaza, noi am intrat în clubul universităţii, cunoscut ca "Oul". Acesta era locul unde se adunau de obicei tinerii istorici şi filozofi. La radio s-a anunţat oficial că în sesiunea plenară a Comitetului Central al Partidului Comunist din Bulgaria s-a decis ca Todor Zhivkov a renunţat la toate funcţiile pe care le deţinea în guvern şi în partid", mai continuă Zhelyu Zhelev.

El îşi aminteşte că toată lumea a explodat de bucurie. "Oamenii de la "Oul" au început să se îmbrăţişeze. Chiar şi cei murdari au început să comande trei, patru sau cinci sticle. Peste tot erau sticle cu băutură. Ne-am întors acasă după ce am băut destul de mult. În acelaşi timp, copiii noştri erau îmbărbătaţi. Deşi erau foarte tineri, erau destul de bine pregătiţi politic şi ştiau despre ce era vorba. Numai săraca mea mamă nu putea înţelege pentru că era surdă. Aşa că ea întreba: ‘De ce se se bucură copiii? Ce s-a întâmplat?'. Soţia mea a răspuns: ‘Zhivkov a fost dat afară'. Bunica, care era o femeie în vârstă, a întrebat: ‘Dat afară? De unde?' ‘Din tramvai', am răspuns eu".

Căderea lui Jivkov, rezultatul opoziţiei politice

Fostul preşedinte al Bulgariei este de părere că motivele excluderii lui Todor Zhivkov din fruntea statului au fost rezultatul opoziţiei politice din Bulgaria. "Am spus asta categoric pentru că în acel moment, şi mai târziu, mulţi oameni afirmau că nu a fost opoziţie în Bulgaria, spre deosebire de Cehoslovacia, Polonia şi Ungaria. Realitatea este că opoziţia a început să se concretizeze în ţara noastră la începutul anului 1988. Acum, când privim în urmă cu 20 de ani, în timp ce încercăm să vedem lucrurile din perspectivă, poţi să vezi cum se comportau oamenii, cum s-au implicat în asemenea riscuri pentru că erau o groază de oameni care erau daţi afară din slujbele lor pentru legături cu organizaţiile civile informaţionale".

Bulgarii, dezamăgiţi pentru a doua oară de politicieni

Zhelyu Zhelev mărturiseşte că după 1989 totul s-a schimbat, însă nu aşa cum doreau oamenii. "Lucrurile la care oamenii sperau nu s-au materializat. Şi asta este vina aşa numitei clase politice, care îi plăcea foarte mult să fie tratată ca o elită. Dar această clasă a avut o mare responsabilitate pentru eşecul perioadei de tranziţie în Bulgaria, în particular de-a lungul perioadei cruciale când reformele economice au alunecat şi economia s-a mişcat spre o piaţă liberă. Şi de atunci, pentru a doua oară , prima dată a început sub comunism, societatea noastră a început să urască politicienii".

Fostul preşedinte al Bulgariei afirmă că oricum ţara s-a schimbat şi că acum "nu are nimic în comun cu vechea Bulgarie comunistă".

Lucrarea de doctorat în filozofie a lui Zhelyu Zhelev a fost respinsă în 1964 pentru că nu era în concordanţă cu linia ideologică oficială promovată de partid. În perioada 1964 - 1972 a fost exclus din Partidul Comunist şi a fost obligat să părăsească Sofia. În 1988 Zhelev a fondat Clubul pentru Glasnost şi Perestroika în Sofia. În august 1990, Zhelev a fost ales de Parlamentul bulgar în funcţia de preşedinte al republicii şi a fost reales în 19 ianuarie 1992 potrivit noii Constituţii.

Mişcarea de rezistenţă din Bulgaria nu aşa de puternică precum cea din Polonia

Fostul disident Konstantin Trenchev, de profesie medic, afirmă, tot în cadrul unui interviu acordat Deutsche Welle, că în Bulgaria nu a fost mişcare de disidenţă, precum erau în Polonia "Solidaritatea" sau în Cehia "Carta 77".

"A existat însă întotdeauna rezistenţă în Bulgaria. Cum Bulgaria era o ţară mică cu o maşină represivă bine organizată, s-a cunoscut foarte puţin în public despre rezistenţă. Acesta a fost motivul pentru care prima organizaţie care a criticat regimul totalitarist a fost creată şi a devenit cunoscută doar de la începutul anului 1988. Aceea era Comitetul pentru Apărarea Drepturilor Omului. Practic, nu era funcţional, din moment ce respresiunile împotriva membrilor săi erau aşa crude. Aproape toţi membrii erau deţinuţi politici", îşi aminteşte el.

Konstantin Trenchev a fondat împreună cu câţiva membri ai Comitetului o altă organizaţie, numită "Uniunea".

"Am inclus membrii cu dosare curate, din moment ce se zvonea deja că ‘anumiţi criminali cu sentinţe făceau ceva rebel'. În final, am luat rolul de lider. A fost o organizaţie alcătuită din opt membrii, în special intelectuali. Nu credeam niciodată că o să fac asta, pentru că aveam o carieră medicală. Aşa cum ne aşteptam, în ziua următoare la 6 dimineaţa, a avut loc primul raid de percheziţie al poliţiei în casa mea. Dar noi ştiam cum trebuia să fie, regimul nu dorea să îşi abandoneze poziţiile.

Represiunile s-au însăsprit. Am stat ceva timp în închisoare fără o sentinţă, chiar şi fără vreo acuzaţie. Ulterior am fost eliberaţi ca urmare a unor presiuni enorme venite din Occident".

Am pierdut 20 de ani din viaţă, puteam să fiu profesor la Harvard

Medicul Konstantin Trenchev mărturiseşte cu regret că în 1989 s-au făcut presiuni pentru ca să plece din ţarăm însă a refuzat acest lucru.

"Dacă nu eram un optimist, aş fi părăsit această ţară în 1989, după ce mi s-a cerut să o fac. Acum mă simt un pic încurcat să mărturisesc că am pierdut 20 de ani din viaţa mea. Puteam să fiu profesor la Harvard. Aceasta este cariera pe care aş fi avut-o. Dar am stat aici. Soţia mea a părăsit ţara sub presiune. Din 1989 ea locuieşte în Statele Unite. Nu văd niciun motiv pentru ea să se întoarcă, din moment ce nu îi pot oferi nimic aici. Dar tot ce s-a întâmplat, în niciun caz, nu a făcut ca visele noastre să devină realitate. Cu trecerea timpului, am devenit pe deplin implicat cu această organizaţie, cu cauzele sale, cu un nivel de încredere pe care vreau să îl prezerv, deşi este foarte greu pentru mine".

În ceea ce priveşte aderarea Bulgariei al Uniunea Europeană, Konstantin Trenchev mărturiseşte, din postura de medic, că este "precum o infecţie la periferia unui larg organism european".

"Sunt sigur că cu lovituri în fund şi cu palme peste faţă, vom deveni "europenizaţi" şi "civilizaţi". Cealaltă posibilitate este ca noi "Balcanii" Uniunii Europene, vom marca sfârşitul Uniunii Europene", adaugă medicul.

Konstantin Trenchev a lucrat ca cercetător asistent în Stara Zagora şi Sofia şi ca medic pe ambulanţă. A fondat în februarie 1989 Confederaţia Muncitorească "Podkrepa" ("Sprijin") şi încă este preşedinte al acestei organizaţii sindicale din Bulgaria. A fost arestat şi încarcerat de autorităţile comuniste pe 25 mai 1989. A făcut greva foamei împreună cu alţi deţinuţi şi a fost eliberat la presiunea comunităţii internaţionale.