Tensiuni diplomatice între Italia şi Rusia, după ce Moscova l-a inclus pe preşedintele Sergio Mattarella pe lista „rusofobilor”

Italia reacționează dur după ce președintele Sergio Mattarella a fost trecut de Moscova pe o listă oficială a așa-numiților „rusofobi”, calificând gestul drept o provocare directă la adresa statului și l-a convocat ambasadorul rus la Roma pentru explicații.

Antonio Tajani califică gestul Moscovei drept o provocare. FOTO: arhivă

Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a dispus miercuri, 30 iulie, convocarea ambasadorului Rusiei la Roma, în semn de protest față de decizia Moscovei de a-l include pe președintele Republicii Italiene, Sergio Mattarella, pe o listă de persoane considerate „rusofobe”.

„Tajani l-a convocat pe ambasador (…) pentru a contesta includerea preşedintelui Republicii, Sergio Matta»”, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul italian de Externe, citat de G4Media.

Ministrul italian Antonio Tajani a catalogat gestul Moscovei ca fiind „o provocare la adresa Republicii şi a poporului italian”.

Decizia oficialului italian vine după ce Ministerul rus de Externe a publicat recent o listă în care sunt nominalizați mai mulți oficiali occidentali despre care autoritățile de la Moscova susțin că au făcut „declarații pline de ură” împotriva Rusiei, incluzându-l aici şi pe preşedintele Italiei, Sergio Mattarella.

De asemenea, printre cei catalogaţi ca „rusofobi” se mai numără cancelarul german Friedrich Merz, premierul Estoniei și șefa diplomației europene Kaja Kallas, precum și noul secretar general al NATO, Mark Rutte.

Declarațiile lui Mattarella care au stârnit furia Kremlinului

Președintele italian Sergio Mattarella ar fi fost inclus pe această listă controversată din cauza unui discurs susținut în februarie, în care a făcut o paralelă dură între regimul de la Moscova și cel nazist.

Vorbind despre rădăcinile celui de-Al Doilea Război Mondial, Sergio Mattarella a evocat „instalarea regimurilor despotice și neliberale” și „accentuarea unui climat de conflict”, determinat de „criterii de dominație” și „războaie de cotropire”.

„Aşa era proiectul celui de-Al Treilea Reich în Europa. Agresiunea rusă de astăzi împotriva Ucrainei este de această natură”, a afirmat șeful statului, stârnind o reacție vehementă din partea Kremlinului.

Declarațiile președintelui au fost urmate de un val de solidaritate din partea clasei politice italiene. Atât reprezentanți ai dreptei, cât și ai stângii au condamnat gestul Rusiei și au exprimat sprijin ferm pentru Sergio Mattarella, o figură respectată în Italia, deși cu atribuții în principal simbolice.