Summitul de la Berlin: liderii lumii s-au angajat să pună capăt interferenţei străine în conflictul din Libia

Liderii lumii şi-au luat duminică angajamentul la summitul de la Berlin de a pune capăt oricăror interferenţe străine în războiul din Libia şi a susţine un embargo al armelor ca parte a planului de a încheia un conflictul intern care poate atinge proporţii regionale, relatează AFP.

Preşedinţii Rusiei, Turciei şi Franţei se află printre liderii lumii care s-au angajat să pună capăt interferenţei străine în războiul din Libia – prin arme, trupe sau finanţare.

Totuşi în ciuda discuţiilor menite a ajunge la o abordare comună a conflictului,  un „dialog serios” între cele două părţi, mareşalul  Khalifa Haftar, care conduce Armata Libiană Naţională (LNA) şi Fayez al-Sarra, şeful guvernului de la Tripoli recunoscut de ONU, nu a putut avea loc astfel încât să se ajungă la un acord permanent de încetare a focului. 

„Avem o situaţie cu totul disperată în Libia, unde nu putem fi siguri că putem garanta o încetare a focului care va fi şi respectată în mod imediat”,  a spus gazda summitului Angela Merkel care şi-a exprimat speranţa că cel puţin discuţiile vor putea face loc unei şanse pentru un armistiţiu care să fie menţinut.

Secretarul de stat american Mike Pompeo a admis la rândul său că sunt semne de întrebare în privinţa monitorizării eficiente a respectării angajamentelor, dar că e optimist că violenţele se vor domoli şi că  trimisul ONU va putea măcar iniţia dialogul între cele două părţi care se luptă de nouă ani.

Încleştările dintre cele două tabere au dus la moartea a 280 de civili şi a 2.000 de luptători, în timp ce zeci de mii de oamei au fost dislocaţi. Un armistiţiu fragil de încetare a focului susţinut deopotrivă de Ankara şi Moscova a fost instituit pe 12 ianuarie.

Un conflict intern s-a transformat în ceea ce unii au descris ca un război proxy în care puterile internaţionale se implică pentru a-şi împlini propriile interese.

Recent Turcia a trimis trupe pentru a proteja guvernul lui SarraJ, ceea ce alertat comunitatea internaţională.

Secretarul general al ONU a atenţionat că conflictul din Libia a atins proporţii periculoase: „Până acum am asistat la o escaladare a conflictului cu oarecare interferenţe străine. Însă acum suntem în faţa unui risc unei escaladări la nivel regional.”. Acesta a precizat că riscul a fost deviat la Berlin întrucât puteriie lumii „şi-au luat un angajament puternic de a opri” o escaldare mai extinsă periculoasă.

Ministrul rus de externe Sergei Lavrov a observat că sunt aspecte pozitive ale discuţiilor de la Berlin, dar că au eşuat în a iniţia discuţiile mecesare între Sarraj şi Haftar.

El a spus că este destul de evident că summitul nu a putut iniţia „un dialog serios şi stabil” între cei doi combatanţi. De altfel aceştia nici nu s-au întâlnit.

Cu toate acestea, a mai spus el, părţile conflictului au „făcut un mic pas înainte”.

În semn de protest faţă de decizia Turciei de a trimite trupe pentru a susţine Guvernul de Acord Naţional de la Tripoli (GNA), condus de către prim-ministrul Fayez al-Sarraj, forţele pro-Haftar au blocat exporturile de petrol în porturile-cheie ale Libiei – exporturi care sunt principala sursă de venit a ţării.

Înainte de summit, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a răstit la Haftar spunând că trebuie să renunţe la „atitudinea sa ostilă” altfel Libia nu are nicio  şansă să obţină pacea.

Guvernul lui Sarraj este susţinut de Turcia şi Quatar, în timp ce Haftar se bucură de sprijinul Rusiei, Egiptului şi Emiratelor Arabe Unite. Pentru Turcia căderea guvernului lui Sarraj poate pune în pericol un acord maritim semnat cu acesta care oferă Ankarei drepturi extinse asupra estului Mediteranei  unde recent au fost descoperite rezerve de gaz .

În urma ucelei mai recente violări ale acordului de încetare a focului guvernul lui Sarraj care a acuzat   miliţiile lui Haftar de a fi deschis focul în sudul Tripoli a cerut protecţie din partea unor trupe internaţionale.