Strategia Kremlinului de a forța o uniune între extrema stângă și dreaptă germană
0Kremlinul a încercat să influențeze politicieni germani din spectrul politic radical să formeze o coaliție antirăzboi, în cadrul unei strategi mai cuprinzătoare de slăbire a sprijinului european pentru Ucraina, a relatat vineri The Washington Post.
Este vorba despre forțarea unei coaliții între partidele de extremă stângă și de extremă dreaptă, și anume Der Linke, respectiv Alternative für Deutschland (AfD).
„Nu vrem ca Germania să fie atrasă și mai mult în acest război”, îndemna Sahra Wagenknecht, deputată din partea partidului Der Linke, la un protest din 25 februarie împotriva furnizării de tancuri Ucrainei.
În mulțimea adunată la Berlin s-au aflat Jürgen Elsässer, editorul unei reviste de extremă dreapta, și zeci de membri ai partidului de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD), care au aclamat apelurile lui Wagenknecht de a întrerupe ajutorul acordat Ucrainei. „Cel mai bun cancelar - un candidat pentru stânga și pentru dreapta”, titrase pe copertă revista Compact a lui Elsässer, 66 de ani, care a migrat de la stânga comunistă la extrema dreaptă și a participat la demonstrații în anii 1980 împotriva amplasării rachetelor americane în Germania de Vest. Revista sa este considerată de oficialii germani ca fiind un organ de propagandă a Kremlinului.
Citând documente secrete din perioada iulie - noiembrie anul trecut, obținute de un serviciu de informații european neidentificat, publicația a dezvăluit că adjunctul șefului de cabinet al Kremlinului, Serghei Kiriienko, le-a cerut strategilor politici ruși, în cadrul unei reuniuni din 13 iulie, să se „concentreze” asupra Germaniei în scopul de a submina sprijinul european pentru Ucraina.
Documentele sunt consemnări ale discuțiilor între oficiali de la Kremlin și strategi ruși și nu există nicio înregistrare a unor eventuale contacte cu politicieni germani.
Strategia Kremlinului privind Germania
Planurile privind o uniune între politiciana de extremă-stânga Sahra Wagenknecht - o deputată cu o popularitate în creștere, potrivit sondajelor de opinie - și partidul de extremă-dreapta Alternative für Deutschland (AfD) sub un steag comun împotriva războiului, sunt detaliate într-un document din 9 septembrie, potrivit WP.
Wagenknecht, în vârstă de 53 de ani, a intrat de mai multe ori în conflict cu conducerea mai tradițională a Die Linke, inclusiv în ceea ce privește poziția sa populistă împotriva imigrației ilegale.
Experții germani prezic că ea ar atrage sprijin din partea bazei electorale a AfD, iar în total ar putea obține până la 24% din voturi la nivel național, potrivit unui sondaj recent citat de Der Spiegel.
Contactată de WP în legătură cu documentele, Wagenknecht a clarificat că nu va exista „niciun fel de cooperare sau alianță” între ea „și elemente ale AfD, sub nicio formă”.
Noua coaliție trebuia să câștige „o majoritate în alegeri la orice nivel”, iar asta presupunea ca AfD să obțină o rată de aprobare mai mare în Germania.
Un manifest scris de strategii Kremlinului propune transformarea AfD în partidul „unității germane” și declararea sancțiunilor împotriva Rusiei ca fiind contrare intereselor germane.
„Politicieni ... au târât Germania în conflict cu Rusia - un aliat natural al țării noastre și al poporului nostru. Interesele noastre cer restabilirea unor relații normale de parteneriat cu Rusia”, se arată în manifest.
Partidul „susținătorilor lui Putin”
AfD - numit de unele voci din Germania partidul „susținătorilor lui Putin” - a făcut ecou punctului de vedere al Kremlinului potrivit căruia războiul din Ucraina a fost declanșat de Statele Unite și că Rusia nu face decât să-și apere granițele de NATO, protejând în același timp vorbitorii de limbă rusă din estul Ucrainei.
WP notează că, deși nu există niciun fel de mențiune în documente despre existența unor contacte cu politicieni germani, totuși în preajma acelei perioade, deputații AfD au început să vorbească în sprijinul deputatei în parlament, iar membri ai partidului i-au scandat numele la mitinguri. Björn Höcke, președintele sucursalei AfD din Thüringen, în estul Germaniei, a invitat-o public să se alăture partidului.
„Este un fel de plan de luptă teoretic. Dar nu este ceea ce practicăm noi aici”, a declarat sub rezerva anonimatului pentru WP un deputat al AfD.
Totodată, Kiriienko le-ar fi cerut strategilor să crească ponderea opiniilor pro-Rusia în rândul populației germane cu 10% în termen de trei luni.
„Acest lucru va fi complicat”, a apreciat un strateg rus anonim, citat de WP, la întâlnirea din iulie.
Proteste antirăzboi
Cu toate acestea, strategii au informat ulterior Kremlinul cu privire la progresele lor în influențarea utilizatorilor de pe rețelele de socializare, documente din august arătând că aceștia au încercat să deturneze protestele anti-război din Germania, promovând sloganuri pro-rusești.
Până la sfârșitul lunii august, arată documentele, strategii compilau informații despre protestele planificate în toată Germania, de la Neustrelitz, un orășel la nord de Berlin, până la Stuttgart, în vest. Protestele urmau să aibă loc sub coordonarea extremei stângi sau a extremei drepte, inclusiv demonstrații care urmau să fie conduse de mișcarea Reichsbürger. Strategii sperau să folosească mitingurile ca pe o oportunitate de a-și promova propria agendă, a declarat un oficial de securitate familiarizat cu documentele, adăugând că este posibil ca aceștia să fi inițiat unele dintre proteste.
Demonstranții care au participat la marșurile organizate în fiecare luni la Leipzig și Neustrelitz au purtat sloganuri elaborate de strategii de la Kremlin, cerând la Leipzig: „Lansați imediat Nord Stream 2!„, „Anulați sancțiunile antirusești!” și „Reduceți prețurile la electricitate!”. În Neustrelitz, aceștia au declarat: „Vrem să trăim și nu doar să supraviețuim!” și „Cu ce ne vom încălzi iarna?”
Două personaje-cheie
Cel puțin două personaje cheie - una din AfD și alta apropiată de Wagenknecht - au admis că au fost în contact cu oficiali sau aliați ai Kremlinului în momentul în care au fost elaborate propunerile Moscovei pentru o coaliție. În plus, trei parlamentari AfD au călătorit în Rusia pe 20 septembrie, dar au întrerupt vizitat după mai puțin de o zi, în urma unei proteste publice - și a cenzurii din partea conducerii partidului AfD - din cauza planurilor lor de a vizita Donbasul, regiunea din estul Ucrainei care este ocupată ilegal de Rusia.
Una dintre persoanele aflate în contact cu oficialii ruși a fost Ralph Niemeyer, fostul soț al lui Wagenknecht. Acesta a declarat pentru The Post că în timpul unor întâlniri pe care le-a avut recent cu oficiali de nivel înalt ai Kremlinului, i-a fost limpede că „există anumite persoane din Rusia care au [un] interes” într-o uniune între Wagenknecht și extrema dreaptă.
„Știu, din discuțiile private cu aceste persoane, că sunt conștienți de potențialul pe care l-ar avea acest lucru", a declarat Niemeyer, a cărui casă a fost percheziționată la sfârșitul lunii martie în cadrul unei anchete penale privind presupusa sa implicare într-un complot al mișcării extremiste Reichsbürger pentru răsturnarea guvernului german - acuzații pe care Niemeyer le neagă.
Celălalt personaj este Petr Bystron, un deputat carismatic al AfD. Bystron a călătorit în secret în Belarus în noiembrie; el a recunoscut deplasarea doar după ce a fost dezvăluită de mass-media lituaniană și germană. Bystron a declarat pentru The Post că s-a întâlnit cu ministrul belarus de externe și că vizita a fost o misiune de documentare pentru a pregăti o inițiativă de pace a AfD, nu pentru a discuta despre politica germană. El a precizat că nu s-a întâlnit cu niciun oficial rus.
Niemeyer le-a spus jurnaliștilor că a primit un telefon criptat în timpul uneia din vizitele în Rusia, astfel încât să poată comunica în siguranță cu purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. El a afirmat că Peskov era "interesat" de o alianță Wagenknecht-AfD.
„Peskov nu vorbește în mod deschis despre asta„, a spus Niemeyer.
„Dar știu din discuțiile private cu acești oameni că sunt conștienți de potențialul pe care l-ar avea acest lucru”.
Contactat de WP, Peskov a negat afirmațiile privind interferența Rusiei în afacerile germane și încercările de a submina unitatea occidentală în privința Ucrainei.
„Nu am intervenit niciodată anterior și acum chiar nu avem timp pentru asta", a spus el.
„În mod normal, apărarea Ucrainei ar coincide cu propriile noastre interese în ideea de suveranitate națională. Credem într-o Europă a pământului strămoșesc", a comentat Andreas Kalbitz, fost președinte al AfD în Brandenburg și membru al consiliului executiv al partidului până în 2020, când a fost demis din cauza apartenenței sale la un grup neonazist. „Dar acesta este un război prin procură. Iar pentru mulți oameni conservatori, Putin este singurul mare jucător care lucrează împotriva întregii idei de liberalism occidental. ... Trebuie să alegi o parte, mai ales în timp de război. Dar nu poți spune că AfD este un fel de a cincea coloană”.
Se încarcă comentariile...
